Pentru generatii intregi, sfatul „bea opt pahare de apa pe zi” a fost repetat obsesiv de medici, nutritionisti, antrenori de fitness si chiar in campaniile publice de sanatate. Parea un adevar universal acceptat, un soi de reteta simplificata a unei vieti sanatoase.
Dar un nou studiu stiintific de amploare, realizat in Japonia, vine sa zdruncine aceasta regula si sa ofere o viziune mult mai complexa si personalizata despre nevoile reale de hidratare ale fiecarui individ, potrivit unei analize detaliate publicate de TN.com.ar.
Cercetarea, condusa de Yosuke Yamada de la Institutul National de Inovatie Biomedicala, Sanatate si Nutritie din Japonia, a analizat peste 5.600 de persoane din 23 de tari, cu varste cuprinse intre 8 zile si 96 de ani. Rezultatele au fost publicate in prestigioasa revista Science si pot rescrie complet modul in care intelegem hidratarea corecta.
Hidratarea nu inseamna doar ce bei: ce este „reciclarea apei” in organism
Una dintre cele mai valoroase contributii ale acestui studiu este introducerea sau, mai bine spus, clarificarea notiunii de „recambiu hidric” (water turnover). Nu vorbim doar despre apa bauta din sticla sau pahar, ci despre totalul de apa care intra si iese din organism intr-o zi, inclusiv prin alimente, respiratie, transpiratie, urina, dar si prin procesele metabolice interne.
Concret, organismul nostru este un ecosistem dinamic, in care apa este in continua circulatie. Acest flux zilnic de apa variaza puternic de la o persoana la alta, in functie de numerosi factori: varsta, sex, greutate, compozitie corporala, nivel de activitate fizica, climat, altitudine si chiar starea fiziologica (cum ar fi sarcina sau alaptarea).
De la 1 la 10 litri pe zi: cata apa are nevoie, de fapt, corpul tau
Potrivit datelor din studiu, reciclarea zilnica a apei in organism poate varia de la 1 litru pana la peste 6 litri, in conditii normale. In cazuri speciale – precum sportivi de performanta sau persoane care traiesc in regiuni foarte calde ori la altitudine – aceasta valoare poate urca chiar peste 10 litri pe zi.
Iata cateva repere clare extrase din cercetare:
- Barbatii intre 20 si 30 de ani au avut un consum mediu de apa (total turnover) de 4,3 litri/zi
- Femeile intre 25 si 60 de ani au avut un consum mediu de 3,4 litri/zi
- La persoanele in varsta, cifrele scad: 3,1 litri/zi pentru barbati si 2,8 litri/zi pentru femei peste 70 de ani
Diferentele intre sexe se explica prin compozitia corporala diferita: barbatii au, in general, mai multa masa musculara (care retine mai multa apa), in timp ce femeile au un procent mai mare de grasime corporala (care contine mai putina apa).
Ce influenteaza cu adevarat nevoia de apa zilnica?
Conform studiului japonez, urmatorii factori influenteaza direct cantitatea de apa de care organismul are nevoie intr-o zi:
1. Activitatea fizica
Sportivii sau persoanele care au un stil de viata activ au un necesar de apa semnificativ mai mare. Diferenta poate fi de aproximativ un litru/zi in plus fata de o persoana sedentara.
2. Climatul
In zonele unde temperatura medie depaseste 30°C, recambiu hidric creste cu cel putin 1 litru pe zi fata de regiunile mai racoroase. In plus, umiditatea si expunerea la soare joaca un rol important in pierderea de lichide prin transpiratie.
3. Altitudinea
La fiecare 1000 de metri in plus peste nivelul marii, nevoia de apa creste in medie cu 500 ml/zi, mai ales din cauza aerului uscat si a oxigenului mai putin disponibil.
4. Varsta
Sugarii si copiii mici au un recambiu hidric mult mai rapid in raport cu greutatea corporala. Pe de alta parte, la varstnici, consumul scade, iar senzatia de sete este adesea diminuata, ceea ce poate duce usor la deshidratare cronica.
5. Starea fiziologica
Femeile insarcinate sau care alapteaza au o nevoie crescuta de apa, in special pentru sustinerea productiei de lapte si a dezvoltarii fatului.
Apa nu vine doar din pahar: alimentele si metabolismul conteaza
O idee extrem de importanta din acest studiu este ca apa pe care o consumam zilnic nu provine doar din bauturi. Aproximativ 85% din totalul necesar de apa este acoperit prin lichide si alimente, iar restul de 15% provine din apa produsa de organism in timpul metabolismului (inclusiv in timpul arderii glucidelor si lipidelor).
De exemplu, legumele si fructele, supele, lactatele si chiar carnea contin proportii variabile de apa, care contribuie la hidratarea zilnica. Astfel, daca recambiu hidric al unei persoane este de 4 litri pe zi, ea va trebui sa consume aproximativ 3,4 litri din surse externe (apa si alimente).
Deshidratarea ramane un pericol real
Faptul ca studiul relativizeaza mitul celor 2 litri nu inseamna ca hidratarea nu mai este importanta. Dimpotriva. Cercetatorii subliniaza ca deshidratarea severa sau cronica poate cauza simptome grave: ameteli, confuzie mentala, oboseala, probleme renale, pierderea concentratiei sau chiar dezechilibre metabolice periculoase.
Asadar, nu e vorba de a bea mai putin, ci de a bea corect, adaptat stilului tau de viata si conditiilor in care traiesti.
Ce invatam din acest studiu?
In loc sa ne cramponam de o regula unica si rigida (cei 2 litri de apa/zi), mai sanatos este sa:
- Ascultam semnalele corpului (sete, piele uscata, urina inchisa la culoare etc.)
- Ajustam consumul de lichide in functie de activitate, clima si varsta
- Ne asiguram ca ne hidratam si prin alimentatie, nu doar cu apa plata
- Invatam sa bem constant, nu doar cand ne e sete brusca
Nu exista un „numar magic”. Exista doar nevoi personale
Sfatul generic „8 pahare de apa pe zi” nu este gresit, dar este incomplet. Noul studiu japonez ne arata ca hidrarea este un proces individual, dependent de zeci de variabile. Cu cat intelegem mai bine cum functioneaza propriul nostru corp, cu atat putem face alegeri mai constiente pentru sanatate.
A bea apa nu este un ritual mecanic. Este un gest de grija fata de noi insine.
