Pentru credinciosii ortodocsi, Saptamana Luminata reprezinta una dintre cele mai importante si speciale perioade ale anului liturgic. Este intervalul dintre Invierea Domnului si Duminica Tomii, cunoscut si ca timpul in care bucuria pascala atinge apogeul in viata Bisericii. Nu este doar o continuare a Sarbatorii Pastelui, ci o saptamana plina de sensuri, gesturi simbolice si interdictii cu radacini adanci in traditia crestina romaneasca.
De-a lungul acestei saptamani, credinciosii respecta obiceiuri transmise din generatie in generatie, evitand anumite activitati considerate nepotrivite pentru un timp sacru. Totodata, Saptamana Luminata este privita ca o perioada de binecuvantare in care, potrivit traditiei populare, toti cei care pleaca din aceasta lume ajung direct in Rai, intrucat „usile cerului” sunt larg deschise.
Ce este Saptamana Luminata si de ce e atat de importanta?
Conform crestinortodox.ro, Saptamana Luminata simbolizeaza victoria definitiva a vietii asupra mortii si a luminii asupra intunericului. In aceasta perioada, Usile Imparatesti ale altarului raman deschise pe tot parcursul slujbelor, marcand accesul direct la mantuire, oferit prin Invierea Mantuitorului. Nu se fac metanii, nu se ingenuncheaza, nu se posteste si nu se spovedeste – toate aceste gesturi fiind inlocuite cu trairea bucuriei liturgice.
Luni – Ziua intai a bucuriei pascale
Prima zi dupa Inviere este dedicata retrairii momentului pascal in familie si comunitate. Se pastreaza hainele albe, simbolul curatiei si al luminii, si se continua salutul pascal „Hristos a inviat!” – „Adevarat a inviat!”, care inlocuieste orice alta formula de intampinare in aceasta saptamana.
Martea Alba – ziua impacarii si a milosteniei
Martea din Saptamana Luminata este cunoscuta in traditia populara drept Martea Alba. Este o zi legata de curatenie spirituala si reconciliere. Conform obiceiurilor, este bine sa nu muncesti in aceasta zi: nu se spala, nu se calca, nu se lucreaza pamantul, iar conflictele trebuie lasate in urma.
De asemenea, femeile obisnuiesc sa dea de pomana pasca si vin rosu ramase de la Paste, pentru sufletul celor plecati. Ouale se ciocnesc „dos cu dos”, semn al bucuriei prelungite a Invierii. In altar, are loc un moment special: Sfantul Agnet, painea euharistica sfintita in Joia Mare, este uscat si sfaramat cu grija, fiind pastrat pentru impartasirea celor bolnavi de-a lungul anului.
Miercurea Alba – zi de sarbatoare si interdictii
Ziua de miercuri, cunoscuta si ca „Sfanta Mercurie”, are o incarcatura aparte in multe zone din tara. Fiind si ziua de praznuire a Sfantului Mare Mucenic Gheorghe, in aceasta zi femeilor le este interzis sa spele, sa coasa sau sa munceasca, pentru ca se crede ca aduce rozatoarele in gospodarie. Traditia o considera „nunta soarecilor”.
Tot miercuri se tine dezlegare la mancarurile de dulce, intrucat este o zi de harti, datorita bucuriei pascale. Dezlegarea la carne, lapte, oua si chiar peste continua pana dupa Duminica Tomii.
Joia Verde – traditii rurale si simboluri legate de pamant
Joia din Saptamana Luminata, cunoscuta in unele regiuni ca Joia Verde, are o legatura stransa cu natura, agricultura si pomenirea mortilor. In unele sate se practica un ritual stravechi: o persoana duce 44 de galeti cu apa la o fantana, in memoria celor trecuti in nefiinta. Se aprind doua lumanari la cele patru colturi, iar apa este sfintita si apoi turnata in fantana din curte.
Tot joi, in comunitatile de etnie rroma din Romania, se sarbatoreste „Pastele tiganesc”, un prilej de revedere cu rudele si de celebrare a familiei. Este o traditie aparte, transmisa de peste sapte decenii.
Vinerea Scumpa – Izvorul Tamaduirii
Vinerea din Saptamana Luminata este cunoscuta ca Vinerea Scumpa, o zi profund legata de sarbatoarea Izvorului Tamaduirii. Legenda spune ca Maica Domnului a binecuvantat o fantana cu apa tamaduitoare care izvoraste doar in aceasta zi.
Sunt practicate ritualuri de stropire a caselor si a livezilor cu agheasma, iar gospodarii arunca apa sfintita peste animale pentru sanatate si spor. Este interzis sa speli, sa calci sau sa cosi, iar slujba speciala din aceasta zi are loc, adesea, in apropierea izvoarelor sau fantanilor, care sunt sfintite din nou de preoti.
Sambata Luminata – singura sambata fara parastase
Aceasta zi este singura sambata din an in care nu se fac pomeniri de obste, pentru ca toti mortii sunt pomeniti in Lunea Pastelui Blajinilor, imediat dupa Duminica Tomii. Se continua participarea la slujbe, dar in loc de genuflexiuni si metanii, credinciosii se inchina, pentru a exprima bucuria Invierii.
Duminica Tomii – incheierea bucuriei pascale si semnul credintei
Cunoscuta si ca Duminica Sfantului Apostol Toma, aceasta zi aminteste de momentul in care Toma, apostolul numit si „Necredinciosul”, a cerut o dovada fizica a Invierii. Iisus Hristos i-a raspuns cu mila, aratandu-i ranile si invitandu-l sa creada.
In aceasta zi, multi credinciosi merg la cimitir, unde aprind lumanari, intind mese rituale si se roaga pentru sufletele celor adormiti. Este un amestec de bucurie pascala si comuniune profunda cu cei trecuti la cele vesnice.
