Pe masura ce inteligenta artificiala avanseaza intr-un ritm uluitor, o intrebare persista in mintea multora: poate un AI sa se comporte atat de uman incat sa nu poti face diferenta?
Un raspuns posibil vine acum, intr-un mod care pare desprins din filmele SF, printr-un nou studiu care arata ca GPT-4.5, un model lingvistic avansat, a reusit sa treaca testul Turing intr-un procent impresionant — 73% intr-un studiu recent publicat pe platforma arXiv, studiu citat de Live Science .
Desi lucrarea nu a fost inca evaluata oficial (peer-reviewed), ea a atras deja atentia comunitatii stiintifice si a publicului larg datorita implicatiilor sale majore.
Ce este testul Turing?
Pentru inceput, e bine sa stim ce inseamna acest test. Propus in 1949 de matematicianul britanic Alan Turing, considerat parintele inteligentei artificiale moderne, testul a fost gandit ca o metoda pentru a evalua capacitatea unei masini de a imita comportamentul uman intr-o conversatie.
Scopul nu este ca AI-ul sa raspunda corect la intrebari, ci sa para uman. Daca un evaluator nu poate spune cu certitudine daca interlocutorul sau este o persoana sau o masina, atunci sistemul AI „a trecut” testul.
Versiunea originala a testului, cunoscuta drept „jocul imitarii”, presupune trei participanti: un barbat, o femeie si un arbitru. Cei doi jucatori incearca, prin mesaje scrise, sa convinga arbitrul de identitatea lor. Daca in locul unuia dintre participanti se introduce un computer, iar arbitrul nu-si da seama, atunci AI-ul este considerat suficient de „inteligent”.
GPT-4.5 face diferenta: scor de 73% in varianta clasica a testului
In cadrul noului studiu, cercetatorii de la Universitatea din San Diego au testat mai multe modele LLM (large language models) — adica modele lingvistice mari — inclusiv GPT-4.5 de la OpenAI si LLaMa-3.1, dezvoltat de Meta.
Testul s-a desfasurat intr-un format mai complex: trei participanti (un AI, un om si un arbitru). Obiectivul: AI-ul si omul trebuiau sa-l convinga pe arbitru ca ei sunt persoana reala. Fiecare sesiune a durat cinci minute, iar interactiunile s-au desfasurat prin schimburi de mesaje — in medie 8 mesaje per jucator.
Rezultatul? GPT-4.5 a fost identificat ca fiind om in 73% dintre cazuri, in timp ce modelul LLaMa a reusit acest lucru in 56% dintre sesiuni. Practic, GPT-4.5 nu doar ca a trecut testul, ci a reusit sa para mai uman decat multi dintre participantii umani.
Ce a facut diferenta?
Un detaliu esential: modelele AI participante au fost instruite sa adopte o personalitate specifica. Cercetatorii le-au transmis doua tipuri de instructiuni:
Instructiunea de baza: sa-l convinga pe arbitru ca sunt oameni.
Instructiune speciala: sa imite comportamentul unui tanar introvertit, familiar cu cultura online, care foloseste un limbaj relaxat si slang.
Rezultatele au aratat clar ca modelele care au primit si a doua instructiune au avut performante semnificativ mai bune. GPT-4.5, de exemplu, a reusit sa construiasca raspunsuri nu doar inteligente, ci si emotional convingatoare. Iar asta a pacalit arbitrii.
Nu e vorba doar despre logica, ci despre… senzatie
Un aspect surprinzator al studiului a fost faptul ca multi dintre arbitri nu s-au bazat pe continutul logic al raspunsurilor, ci pe impresia generala, pe „feeling-ul” conversatiei. Participantii au spus ca au identificat AI-ul (sau omul) in functie de:
- naturaletea limbajului,
- coerenta conversatiei,
- expresivitatea emotionala,
- sentimentul de autenticitate.
Asta inseamna ca inteligenta artificiala nu mai este testata doar pentru „ce stie”, ci si pentru cum se exprima. E o diferenta subtila, dar uriasa.
Ideea ca un AI poate fi perceput ca uman merge mana in mana cu tendinta noastra de a dezvolta atasamente emotionale fata de sisteme conversationale sofisticate, cum explica si acest studiu.
Implicatii: e AI-ul mai uman decat unii oameni?
Ce e si mai interesant — si un pic nelinistitor — este ca in unele cazuri, arbitrii au considerat ca GPT-4.5 era mai uman decat participantul uman real. Adica AI-ul nu doar ca a pacalit, ci a parut mai autentic, mai natural decat omul.
Autorii studiului au subliniat ca nu este un semn ca GPT-4.5 e constient sau inteligent ca un om, ci ca poate simula convingator trasaturi umane daca este bine antrenat si i se ofera contextul potrivit.
In plus, succesul a depins mult de „personalitatea” atribuita AI-ului. Modelele care nu au primit profilul de „tanar introvertit” au avut performante semnificativ mai slabe. Asadar, contextul si directionarea sunt cruciale pentru felul in care AI-ul se prezinta.
Pericolele imitarii perfecte
Aici vin si ingrijorarile. Daca un AI poate pacali un om ca este tot om, ce inseamna asta pentru:
- interactiunile online?
- retelele sociale?
- fraudele prin inginerie sociala?
- chatboturile comerciale sau de suport psihologic?
Cercetatorii trag un semnal de alarma: cand oamenii nu mai stiu daca vorbesc cu un om sau cu un AI, pot aparea abuzuri — fie emotionale, fie informationale.
„Cele mai rele lucruri care pot veni din partea acestor modele AI sunt legate de momentele in care oamenii nu isi mai dau seama ca nu vorbesc cu un alt om”, avertizeaza autorii.
O victorie tehnologica, dar nu si o dovada de constiinta
Important de mentionat: GPT-4.5 nu este constient, nu gandeste ca un om si nu are vointa proprie. Tot ceea ce face este sa imite — dar o face cu o precizie din ce in ce mai infricosatoare.
Faptul ca a trecut testul Turing nu inseamna ca „are suflet” sau ca „e viu”. Inseamna doar ca, in anumite conditii, poate convinge un om ca este unul dintre noi. Si asta e deja mult.
