Uber a primit o amenda de 825 de milioane de euro, echivalentul a aproximativ 966 de milioane de dolari, din partea autoritatii olandeze pentru protectia datelor. Sanctiunea vizeaza modul in care compania ar fi suspendat sau dezactivat conturile unor soferi prin sisteme automatizate, fara informare adecvata si fara o interventie umana suficienta, potrivit unei decizii din 17 august analizate de Reuters.
Una dintre cele mai mari amenzi acordate in baza GDPR
Sanctiunea se numara printre cele mai mari aplicate pana acum in temeiul Regulamentului General privind Protectia Datelor.
Amenda depaseste majoritatea sanctiunilor anuntate in ultimii ani impotriva marilor companii de tehnologie si se situeaza imediat dupa cea de 1,2 miliarde de euro aplicata companiei Meta in 2023 de autoritatile irlandeze, intr-un caz privind transferul datelor utilizatorilor europeni ai Facebook catre Statele Unite.
Uber a anuntat ca va contesta decizia.
Compania sustine ca amenda este disproportionata si ca politicile sale includ atat verificari efectuate de oameni, cat si posibilitatea pentru soferi de a contesta suspendarile.
Autoritatea olandeza critica deciziile luate exclusiv de algoritmi
In centrul cazului se afla modul in care au fost luate anumite decizii care au afectat direct activitatea soferilor.
Vicepresedinta autoritatii olandeze, Monique Verdier, a aratat ca o suspendare sau dezactivare a contului poate avea consecinte financiare importante, deoarece un sofer isi poate pierde imediat accesul la venituri.
Regulile GDPR interzic, in anumite situatii, luarea unor decizii exclusiv automate atunci cand acestea produc efecte semnificative asupra unei persoane.
Astfel de cazuri trebuie sa includa o forma reala de evaluare umana si o cale prin care persoana afectata sa poata contesta decizia.
Autoritatea sustine ca Uber nu ar fi respectat suficient aceste principii in anumite cazuri de suspendare a conturilor.
Cazurile analizate s-au produs intre 2018 si 2022
Ancheta priveste incidente petrecute in Europa intre 2018 si 2022.
Dosarul a pornit de la o plangere depusa in Franta, insa a fost gestionat de autoritatea olandeza pentru protectia datelor, deoarece sediul european al Uber se afla in Tarile de Jos.
Printre situatiile analizate s-au numarat suspendarile temporare ale soferilor suspectati de frauda.
Sistemele Uber puteau semnala, de exemplu, ocoluri considerate nejustificate, care ar fi putut creste artificial tariful unei curse, sau acceptarea unor comenzi fara intentia de a le finaliza.
Uber sustine ca astfel de suspendari erau, in general, de scurta durata si ca dezactivarile definitive nu erau facute fara verificare umana.
Disputa privind dezactivarea soferilor cu evaluari scazute
Un alt punct de divergenta intre autoritatea olandeza si companie priveste soferii cu evaluari slabe din partea clientilor.
Agentia sustine ca, in unele situatii, sistemele informatice ar fi putut conduce la dezactivari definitive.
Uber respinge aceasta interpretare si afirma ca nu a automatizat niciodata integral deciziile de dezactivare permanenta.
Compania mai sustine ca numarul soferilor afectati a fost redus. Potrivit Uber, 126 de soferi din Europa au fost dezactivati in 2021 in urma evaluarilor scazute primite de la clienti.
Autoritatea olandeza a precizat ca valoarea amenzii a fost calculata ca o fractiune din cifra de afaceri anuala a Uber pentru 2025.
Organizatiile pentru drepturi digitale saluta decizia
PersonalData.io, organizatie elvetiana pentru drepturi digitale, a salutat sanctiunea.
Organizatia i-a sprijinit pe soferii Uber din Franta sa obtina informatii despre modul in care deciziile algoritmice le influenteaza activitatea.
Demersurile respective au contribuit in cele din urma la deschiderea anchetei olandeze.
Fondatorul organizatiei, Paul-Olivier Dehaye, a anuntat ca este pregatita si o actiune colectiva impotriva Uber, prin care sunt solicitate despagubiri pentru soferi.
Marile companii tehnologice, sub presiune in Europa
Decizia impotriva Uber se inscrie intr-o serie mai ampla de sanctiuni aplicate de autoritatile europene marilor companii americane din tehnologie.
Meta, Google, Apple si Amazon s-au confruntat in ultimii ani cu amenzi si investigatii privind confidentialitatea, concurenta si regulile pietei digitale.
Unele sanctiuni sunt insa reduse sau anulate ulterior, in urma unor proceduri de apel care pot dura ani.
Subiectul a devenit si unul politic. Presedintele SUA, Donald Trump, a criticat in repetate randuri amenzile aplicate companiilor americane in Europa, iar in aprilie un oficial al Departamentului de Stat al SUA le-a descris drept una dintre principalele surse de tensiune in relatiile economice dintre Statele Unite si Uniunea Europeana.
Cazul Uber readuce in prim-plan o problema tot mai importanta pentru economia digitala: cat de mult poate fi delegata unui algoritm o decizie care afecteaza direct veniturile si activitatea profesionala a unei persoane. Pentru autoritatile europene, simpla existenta a unui sistem automat nu este suficienta atunci cand consecintele sunt majore, iar controlul uman si dreptul la contestatie trebuie sa ramana elemente esentiale.
