Tensiunile legate de viitorul prezentei militare americane in Europa cresc pe fondul unei posibile decizii a administratiei Trump de a retrage un numar semnificativ de trupe de pe continent. Potrivit unei analize publicate de Bloomberg, mai multi oficiali europeni considera ca o astfel de retragere este nu doar probabila, ci aproape inevitabila, in conditiile in care relatiile transatlantice sunt marcate de incertitudine si lipsa de coordonare.
Sursele citate de Bloomberg atrag atentia asupra faptului ca, din cauza schimbarilor administrative produse la Washington de revenirea lui Donald Trump in prim-planul politicii americane, canalele obisnuite de comunicare intre SUA si aliatii europeni s-au deteriorat. Aceasta situatie alimenteaza temerile ca, in cazul unei decizii de retragere a trupelor, aliatii europeni ar putea fi informati abia dupa ce aceasta este pusa in aplicare, posibil chiar prin intermediul mass-mediei.
Europa se teme de o retragere fara consultare
Potrivit NBC News, marti au aparut informatii conform carora administratia americana analizeaza posibilitatea de a retrage pana la 10.000 de militari din Europa de Est, cu accent pe Romania si Polonia, doua dintre statele considerate cheie pentru flancul estic al NATO.
Aceste informatii au intensificat nelinistile in randul capitalelor europene, care deja luasera in calcul ca presedintele Donald Trump ar putea reduce prezenta celor aproximativ 80.000 de soldati americani dislocati in Europa. Potrivit Bloomberg, decizia ar putea afecta inclusiv tarile cele mai expuse riscului unui conflict cu Rusia.
Un diplomat german, citat in articolul Bloomberg, a declarat ca se astepta ca anuntul privind retragerea sa fi fost facut chiar mai devreme, de exemplu in cadrul Conferintei de Securitate de la München din luna februarie, atunci cand vicepresedintele american JD Vance a sustinut un discurs care a lasat loc de interpretari.
NATO se abtine, dar aliatii cer claritate
Intrebat despre posibila reducere a trupelor americane, un oficial NATO a transmis ca deciziile legate de dislocarea fortelor militare tin exclusiv de Statele Unite. Cu toate acestea, pozitia public exprimata de Alianta nu reflecta nelinistea profunda din interior.
Aliatii europeni incearca in prezent sa obtina de la Washington un angajament ferm ca vor fi informati din timp in legatura cu orice plan privind retragerea de forte sau echipamente militare, pentru a avea timpul necesar sa se pregateasca. Mesajul principal al acestora, conform surselor Bloomberg, este clar: orice miscare de acest tip trebuie coordonata si predictibila, pentru a nu periclita securitatea colectiva a NATO.
In ultimii ani, trupele americane din Europa au fost sporite semnificativ, mai ales dupa declansarea invaziei ruse in Ucraina. De la aproximativ 65.000 de militari inainte de 2022, prezenta americana a atins in unele momente cifra de 100.000 de soldati, inclusiv datorita deciziei administratiei Joe Biden de a desfasura rapid trupe suplimentare in Europa de Est, in special in Polonia si Romania.
Europenii promit mai multa implicare militara
Pe fondul acestor evolutii, ministrii de externe ai NATO s-au intalnit recent la sediul Aliantei cu secretarul de stat american Marco Rubio. In cadrul discutiilor, liderii europeni au subliniat ca sunt dispusi sa preia o parte mai mare din responsabilitatea apararii proprii si sa isi majoreze cheltuielile pentru aparare – o solicitare veche din partea presedintelui Trump.
Diplomati de rang inalt au afirmat ca exista un consens in randul statelor membre NATO privind necesitatea ca Europa sa se ridice la inaltimea angajamentelor asumate. Totusi, in schimb, europenii solicita ca Statele Unite sa ofere garantii ca orice retragere planificata va fi anuntata in prealabil, tocmai pentru a evita un soc strategic care ar putea fi exploatat de adversarii NATO.
O Europa inca dependenta de umbrela americana
In ciuda vointei declarate de a deveni mai independenta militar, Europa ramane in mare masura dependenta de prezenta militara si conducerea strategica a Statelor Unite. Potrivit analizei Bloomberg, liderii europeni incearca sa accelereze dezvoltarea capabilitatilor proprii, dar acest proces este ingreunat de lipsa unui consens privind finantarea si organizarea unei industrii europene de aparare functionale.
Un oficial european de rang inalt a declarat ca Washingtonului i se reaminteste constant faptul ca trupele americane din Europa nu au doar o valoare militara, ci si una simbolica si politica – ele transmit un mesaj de unitate si forta colectiva.
In plus, retragerile de trupe nu se limiteaza doar la numarul de soldati. Potrivit unor surse citate de Bloomberg, mutarea altor tipuri de resurse militare – cum ar fi capabilitatile logistice, aeriene sau de informatii – ar putea avea un impact mult mai mare asupra echilibrului strategic, in special in regiuni tensionate precum Indo-Pacificul.
Ce se stie despre trupele suplimentare trimise de Biden
Printre fortele care ar putea fi retrase se numara si cei aproximativ 20.000 de soldati suplimentari trimisi in Europa de Est de administratia Biden dupa inceputul razboiului din Ucraina. Chiar si administratia anterioara luase in considerare, in ultimele luni de mandat, reducerea treptata a acestor forte, in conditiile in care mentinerea unui nivel ridicat de pregatire a devenit o provocare logistica si financiara.
Totusi, oficialii europeni citati de Bloomberg atrag atentia ca o retragere care sa coboare sub nivelul desfasurarii decise de Biden ar fi un semnal de slabiciune si ar alimenta nesiguranta in statele aflate in prima linie, cum sunt Romania, Polonia si statele baltice.
Pozitii publice si avertismente din partea SUA
Mai multe voci din interiorul aparatului de securitate american si-au exprimat rezervele fata de ideea retragerii. Printre acestea se numara Mike Rogers, presedintele republican al Comitetului pentru Servicii Armate din Camera Reprezentantilor, dar si generalul Chris Cavoli, seful Comandamentului european al SUA (EUCOM).
In cadrul unei audieri din Congres desfasurate marti, generalul Cavoli a insistat ca actuala postura a fortelor americane in Europa trebuie mentinuta, subliniind importanta bazelor militare de pe continent pentru misiuni globale, inclusiv in zone strategice precum Arctica si Orientul Mijlociu.
La randul sau, Comandamentul pentru Europa si Africa al armatei americane a anuntat in aceeasi zi ca unele trupe vor fi mutate din baza Jasionka catre alte locatii din Polonia. Mutarea nu echivaleaza cu o retragere completa, dar adanceste incertitudinea.
Intr-o reactie publica, premierul Poloniei, Donald Tusk, a declarat marti ca a primit asigurari din partea SUA ca nu va exista o reducere a efectivelor americane din tara si si-a exprimat speranta ca administratia americana isi va respecta angajamentele.
Rutte: „Reasigurarile trebuie sa fie o strada cu doua sensuri”
La finalul lunii martie, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a reafirmat preocuparile legate de o eventuala retragere a trupelor americane in timpul unei vizite la Varsovia. Acesta a transmis un mesaj simbolic, dar puternic: „Reasigurarile trebuie sa fie o strada cu doua sensuri”, subliniind faptul ca aliantele functioneaza doar atunci cand toate partile isi respecta angajamentele.
Declaratia sa a fost completata de un mesaj care sintetizeaza sentimentul predominant in randul liderilor europeni:
„Europa trebuie sa stie ca Unchiul Sam inca ne sprijina.”
