Pe 20 septembrie 2025, Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) marcheaza 51 de ani de la inaugurarea oficiala a Transfagarasanului (DN 7C), unul dintre cele mai spectaculoase drumuri din Romania si o realizare remarcabila a ingineriei autohtone. Proiectat si construit integral de echipe romanesti, acest drum montan ramane o emblema a efortului tehnic, al sacrificiului uman si al vointei de a depasi limitele geografice ale Carpatilor Meridionali.
Evenimentul a fost ocazionat de o serie de declaratii oficiale si comemorari, prin care CNAIR si-a exprimat aprecierea fata de toti cei implicati in conceperea, executia si intretinerea acestui proiect de infrastructura major.
Un proiect 100% romanesc, ridicat in conditii extreme
Constructia Transfagarasanului a fost incredintata Trupelor de Geniu ale Armatei Romane, care au actionat sub comanda unor ofiteri cu experienta, precum Generalul Locotenent Vasile Slicariu si, ulterior, Generalul Emil Andriescu. Executia efectiva a lucrarilor a fost realizata in principal de Regimentul 1 Geniu (Ramnicu Valcea) si Regimentul 52 Geniu (Alba Iulia), coordonate de Colonelul Nicolae Mazilu, personalitate marcanta in domeniul constructiilor militare.
Drumul a fost construit intr-un context politic si strategic special, fiind gandit in anii ’70 ca o ruta de legatura rapida intre Muntenia si Transilvania, dar si ca o cale de retragere sau interventie militara in eventualitatea unui conflict.
Potrivit relatarilor din perioada respectiva, lucrarile s-au desfasurat in conditii extreme, cu teren montan dificil, altitudini de peste 2.000 de metri, instabilitate geologica si conditii meteorologice variabile. Din pacate, constructia nu a fost lipsita de tragedii: aproximativ 40 de oameni si-au pierdut viata pe santier, in accidente de munca cauzate de alunecari de teren, detonari sau prabusiri.
Generalul (r) Nicolae M. Mazilu descria in lucrarea sa „Enigma Transfagarasanului” amploarea proiectului astfel:
„Pentru noi, cei ce l-am construit, el ramane ‘dragul nostru Transfagarasan’, desi in timpul constructiei era un balaur cu o suta de capete… care s-a hranit cu milioane de metri cubi de roca, cu utilaje, cu sudoare si, din pacate, chiar cu vieti omenesti.”
Date tehnice care definesc un drum de exceptie
Transfagarasanul are o lungime totala de 91 km, intre localitatile Bascov (judetul Arges) si Cartisoara (judetul Sibiu). Traseul traverseaza Muntii Fagaras, urcand pana la altitudinea de 2.040 metri, in zona apropiata de Lacul Balea – fiind astfel al doilea cel mai inalt drum asfaltat din Romania, dupa Transalpina.
Printre cele mai importante caracteristici tehnice ale drumului se numara:
- 800 de curbe in plan orizontal, dintre care multe sunt serpentine stranse;
- Declivitati intre 6% si 9%, pe o distanta de peste 23 km;
- 5 tuneluri, cu o lungime totala de peste 1.200 metri; cel mai lung, tunelul Capra–Balea, are 878 metri;
- 28 de poduri si viaducte, plus 515 podete si 80 km de parapete de siguranta;
- Terasamente executate in volum de 3,8 milioane de metri cubi;
- Latimea carosabilului este de 6 metri, extinsa in curbe pentru siguranta si manevrabilitate.
Aceste cifre evidentiaza complexitatea proiectului, dar si gradul de sofisticare pe care l-a atins ingineria rutiera romaneasca in acea perioada, fara acces la tehnologia moderna de astazi.
Monumente comemorative pe traseu
In semn de respect pentru cei care au participat la constructie, dar si pentru cei care si-au pierdut viata, pe traseul Transfagarasanului au fost ridicate mai multe monumente simbolice, printre care:
„Poarta Genistilor”, situata la cota 1.200 m – in amintirea Trupelor de Geniu;
„Poarta Intalnirii”, la cota 1.600 m – simbolizand unirea echipelor de lucru care veneau din directii opuse.
Aceste puncte de reper sunt integrate in traseele turistice si ofera ocazia vizitatorilor sa reflecteze asupra muncii titanice depuse pentru constructia drumului.
Atractie turistica de renume international
De-a lungul anilor, Transfagarasanul s-a transformat dintr-un proiect strategic intr-una dintre cele mai cunoscute si apreciate atractii turistice din Romania. Peisajele alpine spectaculoase, curbele provocatoare si obiectivele naturale sau istorice din apropiere, precum Lacul Balea, Barajul Vidraru sau Cetatea Poenari, atrag anual mii de turisti romani si straini.
Drumul a fost inclus in numeroase topuri internationale. Celebrul show auto britanic Top Gear l-a numit in 2009 „cel mai frumos drum din lume”, ceea ce a contribuit semnificativ la cresterea notorietatii sale in afara granitelor.
Pe platforme precum TripAdvisor, Transfagarasanul apare constant in lista celor mai recomandate locuri de vizitat in Romania, fiind apreciat atat pentru frumusetea sa naturala, cat si pentru provocarea pe care o reprezinta pentru soferi sau ciclisti.
Viitorul Transfagarasanului: conservare si modernizare
In ciuda valorii sale istorice si turistice, Transfagarasanul este un drum vulnerabil, inchis pe perioada iernii din cauza riscurilor de avalanse si instabilitate. De aceea, autoritatile analizeaza periodic masuri de modernizare si protectie, care sa permita extinderea sezonului de circulatie si sa imbunatateasca siguranta rutiera.
In prezent, CNAIR colaboreaza cu autoritati locale si experti pentru proiecte de reabilitare punctuala, modernizarea semnalizarii si intretinerea elementelor de siguranta, in special in zonele afectate de eroziune sau caderi de pietre.
Aniversarea a 51 de ani de la inaugurarea oficiala este nu doar un moment comemorativ, ci si un prilej de reafirmare a importantei pastrarii si valorificarii acestui simbol al ingineriei si perseverentei romanesti, intr-un context in care infrastructura ramane una dintre provocarile majore pentru dezvoltarea tarii.
