Trei sferturi dintre romani nu dispun de resurse financiare suficiente pentru a face fata unor cheltuieli neprevazute de amploare, potrivit unui studiu recent realizat de CFA Romania. In astfel de situatii, cei mai multi aleg sa se imprumute de la familie, prieteni sau sa contracteze credite.
Studiul scoate la lumina vulnerabilitati profunde in comportamentul financiar al populatiei, de la lipsa economiilor pana la o slaba orientare spre investitii sau planificare bugetara. Rezultatele reflecta un echilibru economic fragil intr-un context macroeconomic incert, marcat de inflatie persistenta si stagnare.
Majoritatea romanilor nu au un fond de urgenta
Conform cercetarii, 74% dintre respondenti nu pot acoperi cheltuieli neprevazute echivalente cu sase salarii lunare. Acest indicator este esential pentru evaluarea stabilitatii financiare personale, iar lipsa unui astfel de fond de urgenta semnaleaza o expunere ridicata in fata unor riscuri majore, precum probleme medicale grave, pierderea locului de munca sau alte evenimente neanticipate care implica costuri mari.
Studiul a fost realizat pe un esantion reprezentativ la nivel national, care a inclus atat populatie urbana, cat si rurala. Lipsa unui buffer financiar minim denota o vulnerabilitate sistemica si indica faptul ca o mare parte a populatiei traieste de la un salariu la altul, fara posibilitatea de a face fata socurilor economice.
Solutiile frecvente: imprumuturi sau credite de consum
In lipsa economiilor, multi romani apeleaza la sprijin informal, imprumutandu-se de la rude sau prieteni. Altii opteaza pentru variante mai costisitoare, precum creditele de consum. Desi aceste solutii ofera un raspuns imediat, ele nu fac decat sa agraveze pe termen mediu situatia financiara a individului, mai ales in lipsa unei strategii clare de rambursare.
Mai mult, 17% dintre respondenti recunosc ca exista riscul real de a nu-si putea achita datoriile existente, ceea ce reflecta o presiune financiara crescuta si o posibila deteriorare a comportamentului de plata, cu impact direct asupra scorului de credit si accesului viitor la finantare.
Economisirea este slaba, iar banii sunt tinuti in numerar
Doar 58% dintre romani afirma ca reusesc sa economiseasca, insa chiar si in randul acestora, sumele puse deoparte sunt reduse. Cei mai multi indica sume de maximum 500 de lei lunar, o valoare insuficienta pentru a crea in timp un fond de siguranta relevant.
Un alt aspect ingrijorator este modul in care romanii aleg sa pastreze banii economisiti. Doua treimi dintre cei care economisesc prefera sa tina banii in numerar, acasa. Aceasta practica, cunoscuta popular ca „bani la saltea”, implica mai multe riscuri: de la pierderi prin furt sau incendii, pana la pierderea valorii banilor in timp din cauza inflatiei.
Aceasta lipsa de incredere in sistemul bancar sau, in unele cazuri, necunoasterea optiunilor disponibile de economisire si investitii indica un nivel scazut de educatie financiara la nivel de populatie generala.
Platile digitale raman inca optionale pentru unii
Un alt rezultat relevant al studiului CFA este ca 2 din 10 romani nu utilizeaza carduri bancare sau plati online. Aceasta cifra este semnificativa, avand in vedere ca in multe state europene, plata electronica este deja norma, nu exceptie.
Neutilizarea serviciilor bancare moderne limiteaza accesul la produse financiare mai avantajoase si face dificila monitorizarea cheltuielilor, planificarea bugetului sau chiar acumularea de economii. In acelasi timp, folosirea exclusiva a numerarului este tot mai putin compatibila cu tendintele actuale din retail, transport sau servicii publice, unde digitalizarea este in plina expansiune.
Planificarea bugetara: un obicei inca instabil
In ceea ce priveste planificarea bugetului lunar, 45% dintre participanti declara ca o practica, insa majoritatea recunosc ca nu se tin de planurile facute. Acest detaliu arata ca, desi exista o intentie de a controla cheltuielile, lipsa de disciplina financiara sau evenimentele neprevazute anuleaza frecvent planificarea.
O posibila explicatie pentru aceasta inconsecventa este si fluctuatia veniturilor, in special in randul celor care lucreaza pe cont propriu, sezonier sau in forme de munca precara, unde veniturile sunt incerte si neregulate. De asemenea, inflatia si cresterea costului vietii joaca un rol important in destabilizarea bugetelor personale.
Investitiile, aproape inexistente
Desi aproape 60% dintre romani spun ca economisesc, doar o mica parte dintre acestia isi „pun banii la treaba”, prin forme simple de investitii precum depozite bancare, fonduri mutuale sau produse de economisire cu dobanda. Cei mai multi isi pastreaza banii pe cardul de salariu sau in numerar, unde valoarea lor reala este erodata constant de inflatie.
Aceasta pasivitate financiara are consecinte negative pe termen lung. Fara dobanda sau randament, economiile isi pierd din puterea de cumparare, iar oportunitatile de a construi un capital financiar se diminueaza. In plus, lipsa de investitii limiteaza si dezvoltarea pietei financiare locale, care ar putea contribui la cresterea economica generala.
Context economic incert: inflatie si stagnare
Toate aceste comportamente financiare trebuie privite in contextul unei economii marcate de inflatie persistenta si lipsa unei cresteri consistente. Chiar daca rata inflatiei este estimata sa scada in 2026 la aproximativ 6%, potrivit proiectiilor oficiale, aceasta continua sa afecteze capacitatea de economisire si planificare a romanilor.
Stagnarea economica, semnalata de incetinirea investitiilor si consumului, contribuie la mentinerea incertitudinii in randul populatiei. In astfel de conditii, tendinta de conservare, teama de a investi sau de a consuma pe termen lung devine explicabila, dar si problematica, pentru ca blocheaza progresul economic individual si colectiv.
Studiul CFA evidentiaza un peisaj financiar fragil in randul populatiei din Romania. Lipsa economiilor, nivelul scazut al digitalizarii, ezitarea in a investi si planificarea bugetara nesustenabila sunt doar cateva dintre simptomele unei relatii dificile cu banii, intr-un climat economic care nu ofera, deocamdata, siguranta sau perspective clare de imbunatatire.
