Guvernul a decis sa reduca sprijinul acordat persoanelor cu venituri reduse prin programul de alimente pe card, incepand cu a doua jumatate a anului 2025. Suma care va fi virata pe cardurile sociale utilizate pentru achizitia de alimente de baza va fi mai mica decat cea oferita in anii precedenti, potrivit informatiilor comunicate de Ministerul Muncii si analizate in contextul bugetar actual.
Decizia vine pe fondul unor constrangeri financiare accentuate la nivelul bugetului consolidat, intr-un moment in care deficitul public a atins aproape 3% din PIB doar in primele patru luni ale anului. In acest context, guvernul se vede nevoit sa reduca sau sa ajusteze mai multe tipuri de cheltuieli sociale, iar una dintre victimele acestor ajustari este tocmai programul dedicat celor mai vulnerabili cetateni.
De la sprijin esential la ajutor simbolic?
Cardurile pentru alimente au fost introduse ca masura de sprijin in perioada crizei post-pandemice si ulterior extinse in timpul crizei energetice si al inflatiei galopante din 2022–2023. Ele au reprezentat o forma rapida si eficienta de a ajunge direct la cei afectati de scumpirile generalizate — pensionari cu venituri mici, persoane cu handicap, familii cu venituri sub pragul de saracie.
In forma lor initiala, cardurile erau incarcate o data la doua luni cu sume care puteau ajunge pana la 250 de lei, suficient pentru acoperirea partiala a unor cheltuieli alimentare de baza. Acum, potrivit deciziei Guvernului, suma va fi diminuata semnificativ, ceea ce risca sa transforme acest ajutor intr-un sprijin simbolic, cu impact social tot mai redus.
Desi autoritatile nu au publicat inca o justificare detaliata, surse guvernamentale indica faptul ca bugetul alocat acestui program a fost restrans cu aproape 30%, iar numarul beneficiarilor ar putea fi, de asemenea, reevaluat pe baza unor criterii mai stricte de eligibilitate.
Un pas inapoi pentru protectia sociala?
Reducerea sprijinului pentru alimente vine intr-un moment delicat, in care datele statistice arata ca peste 30% dintre gospodariile din Romania cheltuiesc mai mult de jumatate din venituri pentru hrana. Aceasta realitate este confirmata si de ultimele rapoarte INS, care indica faptul ca inflatia la produsele alimentare, desi in scadere fata de 2023, ramane peste media generala a inflatiei.
In aceste conditii, orice diminuare a sprijinului social, fie si temporara, risca sa adanceasca inegalitatile sociale, in special in mediul rural si in randul pensionarilor singuri, al familiilor cu multi copii sau al persoanelor fara loc de munca.
Reprezentantii unor organizatii neguvernamentale atrag atentia ca acest tip de masura, desi justificabila din punct de vedere bugetar, poate avea efecte negative in lant, de la cresterea numarului de persoane dependente de ajutoare alimentare, pana la aparitia unor tensiuni sociale in comunitatile vulnerabile.
Sprijin redus, optiuni limitate
Pe fondul inflatiei persistente si al cresterii constante a preturilor alimentare, suma redusa incarcata pe cardurile sociale limiteaza sever optiunile de cumparare. Beneficiarii sunt nevoiti, de cele mai multe ori, sa aleaga produse ieftine, deseori de calitate slaba, care le ofera doar satisfactia imediata a unei mese, dar nu acopera nevoile reale de nutritie.
Pentru multi dintre acestia, alimentele sanatoase si variate — cum ar fi carnea proaspata, branzeturile, legumele de sezon sau produsele integrale — raman inaccesibile, chiar si cu ajutorul de la stat. Aceasta realitate accentueaza nu doar precaritatea materiala, ci si inechitatea in accesul la o alimentatie decenta, ceea ce poate avea efecte directe asupra starii de sanatate, in special in randul copiilor si varstnicilor.
Contextul financiar: presiuni pe toate fronturile
Romania traverseaza in prezent o perioada in care cheltuielile bugetare sunt tot mai greu de sustinut. Majorarile de pensii si salarii din 2024, combinate cu dobanzi ridicate si investitii publice in infrastructura, au impins deficitul bugetar aproape de pragul de 3% din PIB in doar patru luni. In acest context, Ministerul Finantelor cauta solutii pentru a echilibra balanta — iar primele taieri apar, previzibil, in zona cheltuielilor sociale.
Programul cardurilor pentru alimente este gestionat in colaborare cu autoritatile locale si cu sprijin logistic din partea Postei Romane si a unor banci comerciale. Costurile administrative sunt relativ scazute, insa impactul bugetar total devine semnificativ in contextul in care numarul beneficiarilor se apropia, anul trecut, de 2,5 milioane de persoane.
Reactii din societate: tacere oficiala, nemultumire publica
Pana la aceasta ora, nici Ministerul Muncii, nici Guvernul nu au organizat o conferinta de presa pentru a explica decizia de reducere a sprijinului. Comunicatul oficial a fost succint, iar informatiile circula mai mult pe surse sau din interventiile unor functionari locali.
In schimb, in mediul online si in presa, reactiile nu au intarziat sa apara. Multi beneficiari ai programului si-au exprimat nemultumirea, iar unele voci din opozitie au acuzat Guvernul ca loveste exact in cei care au cea mai mare nevoie de ajutor.
Pe termen scurt, este posibil ca decizia sa genereze presiuni suplimentare asupra organizatiilor caritabile si a serviciilor sociale locale, care vor trebui sa preia o parte din sarcina statului.
