Ministerul Justitiei a anuntat finalizarea proiectului de lege care vizeaza protectia persoanelor fizice si juridice implicate in actiuni de mobilizare publica in chestiuni de interes public. Actul normativ transpune Directiva (UE) 2024/1069 privind combaterea procedurilor judiciare abuzive – cunoscute sub denumirea de SLAPP – si va fi trimis in perioada urmatoare pentru avizare interministeriala.
Ce sunt actiunile SLAPP si de ce sunt considerate un pericol
Acronimul SLAPP provine din limba engleza – Strategic Lawsuit Against Public Participation – si se refera la procese civile initiate cu scopul de a intimida, reduce la tacere sau descuraja persoane sau organizatii implicate in exprimarea opiniilor cu privire la chestiuni de interes public. In practica, aceste actiuni pot lua forma unor cereri in instanta nefondate, menite sa genereze costuri, stres si expunere publica pentru partile vizate, blocandu-le capacitatea de a se exprima liber sau de a se implica civic.
Astfel de proceduri sunt adesea indreptate impotriva jurnalistilor, activistilor, organizatiilor non-guvernamentale sau aparatorilor drepturilor omului, care atrag atentia asupra abuzurilor, coruptiei, problemelor de mediu sau altor teme sensibile. Prin suprasolicitarea sistemului judiciar, se poate crea un efect de descurajare generalizat asupra participarii civice.
Obiectivele proiectului de lege
Proiectul elaborat de Ministerul Justitiei are ca scop principal transpunerea in legislatia nationala a standardelor minime impuse de Directiva europeana. Actul normativ vizeaza atat cauzele civile cu implicatii transfrontaliere, cat si extinderea acestor norme la cauze interne, in acord cu Recomandarea (UE) 2022/758 privind protectia jurnalistilor si a aparatorilor drepturilor omului.
Conform Ministerului, noua lege urmareste:
- protejarea drepturilor fundamentale, precum libertatea de exprimare, libertatea de informare, libertatea de asociere si de intrunire pasnica;
- prevenirea si sanctionarea abuzurilor judiciare care urmaresc descurajarea participarii la dezbaterea publica;
- crearea unor garantii procedurale clare impotriva cererilor vadit neintemeiate.
Cine va fi protejat prin aceasta lege
Textul legislativ are in vedere protectia persoanelor fizice si juridice implicate in actiuni de mobilizare publica. Printre categoriile vizate se numara:
- jurnalistii de investigatie;
- institutiile de presa si organizatiile mass-media independente;
- aparatorii drepturilor omului;
- ONG-urile care activeaza in domenii precum mediu, drepturi civile, justitie sociala;
- cetatenii implicati in mod activ in dezbateri publice sau proteste pasnice.
Prin includerea acestor grupuri, proiectul reflecta in mod direct scopul Directivei europene de a sprijini participarea activa in societatea democratica.
Masuri procedurale prevazute de proiect
Pentru a combate eficient practicile SLAPP, proiectul de lege introduce o serie de mecanisme menite sa protejeze eficient persoanele vizate:
- Solicitarea unei cautiuni din partea reclamantului pentru acoperirea cheltuielilor de judecata estimate, in cazul in care exista suspiciunea rezonabila ca actiunea este vadit nefondata;
- Respingerea rapida a cererilor de chemare in judecata atunci cand acestea sunt considerate abuzive sau neintemeiate;
- Acordarea de despagubiri pentru prejudiciile materiale si morale suferite de parat in urma actiunii abuzive;
- Aplicarea de sanctiuni persoanelor care folosesc in mod abuziv instrumentele judiciare in scop de intimidare sau represiune.
Aceste masuri vizeaza nu doar protejarea celor implicati in mobilizare publica, ci si degrevarea instantelor de cauze nefondate care consuma resurse inutile.
Impactul social si juridic al reglementarii
Ministerul Justitiei subliniaza ca aplicarea noii reglementari va contribui semnificativ la consolidarea spatiului civic, prin incurajarea exprimarii libere si a implicarii cetatenesti. In acelasi timp, prin descurajarea actiunilor procesuale abuzive, se vor reduce presiunile exercitate asupra instantelor, ceea ce poate duce la o mai buna gestionare a resurselor sistemului de justitie.
Totodata, noul cadru legislativ reprezinta un pas important in alinierea Romaniei la standardele europene privind protejarea democratiei participative. Directiva 2024/1069 a fost adoptata de Parlamentul European in contextul in care, in mai multe state membre, s-au constatat tentative sistematice de reducere la tacere a vocilor critice, inclusiv prin intermediul proceselor.
De ce este importanta transpunerea Directivei anti-SLAPP
Adoptarea si transpunerea acestei directive la nivel national are o miza dubla: pe de o parte, protejeaza actorii implicati in mod legitim in exprimarea opiniei sau supravegherea publica, iar pe de alta parte descurajeaza abuzul de instrumente juridice in scop represiv.
La nivel european, numeroase ONG-uri si institutii de presa au semnalat ca actiunile SLAPP devin tot mai frecvente. Exemple relevante au fost documentate in state precum Polonia, Ungaria, Malta sau chiar Italia, unde jurnalisti de investigatie sau organizatii civice au fost vizate de procese repetate si costisitoare, fara temei juridic solid.
Prin urmare, reglementarea acestor situatii devine nu doar o chestiune juridica, ci una de protejare a functionarii corecte a democratiei.
Urmatorii pasi: de la proiect la lege
Ministerul Justitiei a precizat ca proiectul de lege a fost finalizat si urmeaza sa fie transmis spre avizare interministeriala. Dupa parcurgerea etapelor administrative, proiectul va intra in dezbatere publica si va fi supus procedurii parlamentare.
Implementarea practica a masurilor prevazute in lege va necesita si o adaptare a cadrului procedural civil, precum si instruirea magistratilor cu privire la noile mecanisme de identificare si gestionare a cazurilor SLAPP.
Adoptarea acestei reglementari ar putea deveni un reper important pentru apararea libertatii de exprimare si consolidarea spatiului public democratic in Romania. Prin acest demers, statul isi asuma un rol activ in protejarea celor care contribuie la transparenta, responsabilitate si dezbatere publica intr-un climat liber si echitabil.
Sursa foto: Facebook / Ministerul Justitiei
