Romania se afla printre tarile Uniunii Europene cu cele mai tinere mame la primul copil, dar si printre statele cu cea mai redusa speranta de viata, intr-un tablou demografic european marcat de scaderea natalitatii, imbatranirea populatiei si schimbari importante in familie. Datele publicate joi de Eurostat arata ca, in ultimele doua decenii, toate statele membre au inregistrat o scadere a ratei natalitatii, in timp ce varsta la care femeile devin mame pentru prima data a continuat sa creasca.
Natalitatea scade in toata Uniunea Europeana
In 2024, rata bruta a natalitatii in Uniunea Europeana a fost de 7,9 nasteri vii la 1.000 de persoane. Cele mai ridicate niveluri au fost inregistrate in Cipru, cu 10 nasteri vii la 1.000 de persoane, Irlanda, cu 9,9, si Franta, cu 9,6.
La polul opus s-au aflat Italia, cu 6,3 nasteri vii la 1.000 de persoane, Spania, cu 6,5, precum si Lituania si Grecia, ambele cu 6,6. Comparativ cu anul 2004, scaderea natalitatii este vizibila in toate statele membre, ceea ce indica o tendinta generala, nu doar probleme izolate in anumite regiuni.
Aceasta evolutie pune presiune pe sistemele sociale, pe piata muncii si pe politicile publice. Mai putini copii nascuti inseamna, in timp, generatii active mai mici si o povara mai mare pentru sustinerea populatiei varstnice.
Mai multe decese decat nasteri
Rata bruta a mortalitatii in UE a fost de 10,7 decese la 1.000 de persoane in 2024. Cele mai mari valori au fost inregistrate in Bulgaria, cu 15,6 decese la 1.000 de persoane, Letonia, cu 14,3, si Ungaria, cu 13,4.
Cele mai scazute rate ale mortalitatii au fost observate in Irlanda, cu 6,5 decese la 1.000 de persoane, Luxemburg, cu 6,6, si Cipru, cu 6,9. Fata de 2004, rata mortalitatii a crescut in 18 state membre si a scazut in 9.
Sporul natural al Uniunii Europene a fost negativ in 2024, la -2,8. Cu alte cuvinte, numarul deceselor a fost mai mare decat cel al nasterilor. Cele mai mari valori negative au fost in Letonia, Bulgaria si Lituania, in timp ce Irlanda, Cipru si Luxemburg au avut cele mai bune valori pozitive.
Pentru Romania, acest context european este relevant deoarece combina doua fenomene importante: scaderea populatiei si imbatranirea accelerata. In astfel de conditii, politicile legate de sanatate, familie, educatie si munca devin esentiale pentru urmatorii ani.
Fertilitatea ramane sub nivelul de inlocuire
Rata totala de fertilitate in Uniunea Europeana a fost de 1,34 nasteri vii per femeie in 2024. Nivelul este mai mic decat cel din 2004, cand rata era de 1,46, si ramane mult sub pragul de 2,1 copii per femeie, considerat nivelul la care o populatie se poate mentine stabila fara migratie.
Diferentele dintre state sunt importante. Bulgaria a avut cea mai ridicata rata totala de fertilitate, de 1,72 nasteri vii per femeie, in timp ce Malta a inregistrat cea mai mica valoare, de 1,01. O fertilitate sub 1,3 este considerata foarte scazuta, iar mai multe state europene se apropie sau se afla in aceasta zona.
Scaderea fertilitatii poate avea cauze multiple, de la schimbarile in stilul de viata si amanarea intemeierii unei familii pana la incertitudini economice si dificultati legate de locuire, ingrijirea copiilor sau echilibrul dintre cariera si viata personala.
Romania are printre cele mai tinere mame la primul copil
Varsta medie a femeilor din UE la nasterea primului copil a crescut de la 28,9 ani in 2014 la 29,9 ani in 2024. Cele mai ridicate varste medii au fost in Italia, 31,9 ani, Luxemburg, 31,6 ani, si Spania, 31,5 ani.
Cele mai tinere mame la primul copil au fost in Bulgaria, cu o medie de 26,9 ani, Romania, cu 27,2 ani, si Slovacia, cu 27,4 ani. Romania se afla astfel intre statele in care femeile devin mame mai devreme decat media europeana.
In paralel, a crescut semnificativ ponderea nasterilor la femeile de 40 de ani si peste. In 2024, aproximativ 3,6 milioane de copii s-au nascut in UE, iar 6% dintre acestia au avut mame de cel putin 40 de ani. Ponderea s-a dublat fata de 2004, cand era de 3%.
Cele mai mari ponderi ale nasterilor la femei de 40 de ani si peste au fost in Grecia, Spania, Italia si Irlanda. Aceasta schimbare reflecta amanarea maternitatii in multe societati europene, in special in statele unde varsta la prima casatorie si la primul copil a crescut puternic.
Speranta de viata ramane scazuta in Romania
In 2024, speranta de viata la nastere in Uniunea Europeana a fost estimata la 81,5 ani. Cele mai bune valori au fost in Spania, cu 84 de ani, Suedia, cu 83,8 ani, si Italia, cu 83,7 ani.
La capatul inferior al clasamentului s-au aflat Bulgaria, cu 75,8 ani, Letonia, cu 76,4 ani, si Romania, cu 76,5 ani. Chiar daca Romania ramane printre statele cu cele mai scazute valori, speranta de viata a crescut cu 5,1 ani fata de 2004.
Cresterea sperantei de viata este explicata, la nivel european, prin scaderea mortalitatii infantile, imbunatatirea nivelului de trai, schimbari in stilul de viata, educatie si progrese in medicina. Totusi, diferentele dintre state raman mari, iar Romania se afla inca in urma tarilor din vestul si nordul Europei.
Femeile traiesc mai mult decat barbatii in toate statele membre. In 2024, speranta de viata in UE a fost de 84,1 ani pentru femei si 78,9 ani pentru barbati, o diferenta medie de 5,2 ani. Cele mai mari diferente au fost in Letonia, iar cea mai mica diferenta a fost in Olanda.
Casatoriile sunt mai rare, dar Romania are o rata ridicata
In 2024, in Uniunea Europeana au avut loc aproximativ 1,7 milioane de casatorii, ceea ce inseamna 3,9 casatorii la 1.000 de persoane. Cele mai scazute rate au fost in Italia, Slovenia si Bulgaria.
Romania se afla insa printre statele cu cele mai ridicate rate ale casatoriilor, cu 5,3 casatorii la 1.000 de persoane, dupa Letonia, care a avut 5,5, si inaintea Austriei, cu 5,0. Intre 2004 si 2024, rata casatoriilor a scazut in majoritatea statelor pentru care exista date disponibile.
Varsta la prima casatorie a crescut in toate tarile analizate. In 2024, cele mai ridicate varste medii la prima casatorie pentru femei au fost in Spania si Suedia, ambele cu 35,2 ani. Pentru barbati, cea mai mare medie a fost in Suedia, 37,4 ani.
Romania a avut cele mai mici varste medii la prima casatorie: 28,4 ani pentru femei si 31,5 ani pentru barbati. Acest lucru confirma un model social diferit fata de statele vestice, unde casatoria si nasterea primului copil sunt amanate mai mult.
Nasteri in afara casatoriei si divorturi
In 2024, 41% dintre nasterile vii din UE au fost in afara casatoriei. In sapte state membre, peste jumatate dintre copii s-au nascut in afara casatoriei. Cele mai mari ponderi au fost in Bulgaria, cu 62%, Franta, cu 60%, si Portugalia, cu 59%.
Cele mai mici ponderi au fost in Grecia, cu 10%, Ungaria, cu 24%, si Croatia, cu 26%. Intre 2004 si 2024, proportia nasterilor in afara casatoriei a crescut in majoritatea statelor pentru care sunt disponibile date.
La divorturi, UE a inregistrat in 2024 aproximativ 0,7 milioane de cazuri, adica 1,6 divorturi la 1.000 de persoane. Romania s-a aflat printre tarile cu cele mai mici rate, cu 1,1 divorturi la 1.000 de persoane, alaturi de Malta si Slovenia.
Populatia imbatraneste, iar Romania pierde locuitori
La 1 ianuarie 2025, Uniunea Europeana avea 451 de milioane de locuitori, cu aproximativ un milion mai mult decat in anul precedent. Totusi, structura populatiei se schimba. Ponderea persoanelor de 80 de ani si peste a ajuns la 6%, iar varsta medie a crescut de la 39,6 ani in 2005 la 44,9 ani in 2025.
Eurostat indica o imbatranire a populatiei in toate statele membre, iar Romania se numara printre tarile cu una dintre cele mai mari cresteri ale varstei medii. In plus, tara a inregistrat una dintre cele mai mari scaderi ale populatiei in ultimele doua decenii.
Aceste tendinte arata presiuni tot mai mari asupra sistemului public de pensii, asupra serviciilor medicale si asupra pietei muncii. Pentru Romania, datele contureaza o provocare dubla: populatia scade si imbatraneste, in timp ce speranta de viata ramane printre cele mai mici din Uniunea Europeana.
