Intr-o Europa in care dezbaterile despre echilibrul dintre viata profesionala si cea personala se intensifica de la an la an, Muntenegru iese in evidenta cu o decizie care promite sa inspire si alte state din regiune.
Guvernul condus de premierul Milojko Spajić a anuntat ca este pregatit sa implementeze o schimbare majora in programul de lucru national: reducerea zilei de munca la 7 ore. Masura, considerata de unii progresista, de altii curajoasa, are ca obiectiv principal imbunatatirea calitatii vietii cetatenilor si cresterea productivitatii in acelasi timp.
Potrivit agentiei de presa HINA, informatia a fost preluata de Agerpres, care noteaza ca initiativa se afla deja intr-un stadiu avansat de analiza, iar primele semne din partea sindicatelor si a patronatelor sunt pozitive.
O schimbare de paradigma in relatia munca-viata
Premierul Milojko Spajić a subliniat in declaratiile oficiale ca noul model de lucru vine ca raspuns la nevoile reale ale societatii: mai mult timp pentru familie, pentru odihna si pentru dezvoltare personala. Intr-o perioada in care stresul, burnout-ul si epuizarea profesionala afecteaza milioane de oameni in intreaga lume, Muntenegru pare sa se alinieze tendintelor occidentale care incurajeaza o redefinire a productivitatii.
„Vrem ca cetatenii nostri sa fie mai sanatosi, mai echilibrati, iar companiile sa beneficieze de angajati mai motivati si mai eficienti. O zi de munca mai scurta nu inseamna munca mai putina, ci munca mai inteligenta”, a declarat Spajić in cadrul unei conferinte de presa recente.
Muntenegru – laborator social pentru Europa de Sud-Est?
Desi nu este prima tara europeana care discuta despre scurtarea saptamanii de lucru, Muntenegru ar putea deveni primul stat din Europa de Sud-Est care pune efectiv in aplicare o astfel de masura la nivel national. Tari precum Belgia, Islanda, Suedia sau Spania au experimentat deja, in diferite forme, modele alternative de munca – fie prin reducerea saptamanii la patru zile, fie prin scurtarea orelor zilnice.
Experimentele anterioare au aratat ca o astfel de reorganizare a timpului de lucru nu afecteaza negativ performanta economica, ba din contra: creste satisfactia angajatilor, reduce absenteismul si imbunatateste concentrarea la locul de munca.
Muntenegru pare sa imprumute din aceste lectii si sa le adapteze contextului propriu, in care economia se bazeaza in mare parte pe turism, servicii si comert. Reducerea programului de lucru ar putea deveni, pe termen lung, si un argument in plus pentru atragerea fortei de munca tinere sau pentru prevenirea migratiei in masa catre tarile din vestul Europei.
Cum va functiona concret ziua de lucru de 7 ore?
Detaliile tehnice ale implementarii nu au fost inca stabilite in totalitate, insa potrivit surselor guvernamentale citate de presa regionala, noul program ar putea deveni obligatoriu pentru institutiile publice si optional, cel putin intr-o prima faza, pentru companiile private.
Se analizeaza si posibilitatea oferirii unor stimulente fiscale firmelor care adopta modelul de 7 ore fara a reduce salariile. In acelasi timp, autoritatile discuta cu sindicatele despre reglementarile necesare in Codul muncii, astfel incat masura sa fie aplicata corect, fara abuzuri sau pierderi economice.
Este important de mentionat ca, in majoritatea tarilor in care astfel de reforme au fost testate, succesul a depins nu doar de vointa politica, ci si de capacitatea angajatorilor de a reorganiza sarcinile si de a creste eficienta interna.
Reactii din partea sindicatelor si a mediului de afaceri
Surprinzator pentru un demers de asemenea anvergura, initiativa guvernului muntenegrean a primit, pana in acest moment, reactii in general favorabile din partea sindicatelor, care au laudat deschiderea autoritatilor spre dialog social. Liderii sindicali au declarat ca aceasta reforma ar putea duce nu doar la o stare de bine sporita in randul salariatilor, ci si la un climat de munca mai stabil si mai previzibil.
Din partea mediului de afaceri, pozitiile sunt mai nuantate. Desi unii antreprenori si manageri privesc pozitiv ideea unei zile mai scurte de lucru, exista si voci care se tem ca productivitatea ar putea fi afectata, mai ales in sectoarele care depind de prezenta fizica si interactiunea directa cu clientul.
Guvernul a anuntat ca va lucra indeaproape cu toate partile implicate pentru a evalua impactul economic si social, iar eventualele ajustari vor fi facute in functie de rezultatele obtinute in primele luni de aplicare.
O tendinta globala in crestere
Muntenegru nu face decat sa se alinieze unei tendinte globale din ce in ce mai prezente in discursul public si in politicile guvernamentale. In contextul post-pandemic, in care munca la distanta si flexibilitatea programului au devenit norme in multe industrii, presiunea pentru reconfigurarea echilibrului munca–viata a crescut simtitor.
Numeroase studii recente arata ca orele in plus petrecute la birou nu se traduc neaparat prin rezultate mai bune. Din contra, oboseala cronica, lipsa de motivatie si timpul redus petrecut cu familia si in activitati personale genereaza costuri ascunse pentru angajatori si sistemele de sanatate publica.
Reducerea programului de lucru nu mai este vazuta ca o favoare, ci ca o investitie in resursa cea mai valoroasa a unei economii: capitalul uman.
Prin aceasta initiativa curajoasa, Muntenegru ar putea deveni un exemplu regional si un studiu de caz pentru restul Europei. Ramane de vazut cum va fi implementata in practica reforma si daca va reusi sa produca echilibrul intre viata si munca pe care il promite. Un lucru e cert: conversatia despre viitorul muncii este departe de a se fi incheiat, iar Muntenegru tocmai a pus pe masa una dintre cele mai indraznete propuneri din ultimii ani.
