Intr-un apel public cu accente alarmante, Uniunea Sindicatului Liber din Metrou (USLM) trage un semnal de alarma fara precedent: infrastructura metroului bucurestean este in pericol real de colaps.
Fara aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli pentru anul 2025, Metrorex risca sa nu mai poata functiona in parametri minimi de siguranta, sustin sindicalistii, care acuza blocaje institutionale si lipsa de responsabilitate la nivel decizional, potrivit unui comunicat transmis vineri, 13 iunie 2025, catre AGERPRES.
Aprobarea bugetului Metrorex 2025, o urgenta ignorata
Potrivit reprezentantilor USLM, metroul din Bucuresti functioneaza in prezent intr-o stare de avarie continua, din cauza lipsei fondurilor necesare pentru achizitia pieselor de schimb si a materialelor de intretinere. Bugetul Metrorex pe 2025, esential pentru mentinerea in functiune a retelei de transport subteran, nu a fost inca aprobat de Ministerul Transporturilor si Infrastructurii.
„Noi, cei care lucram in metrou, nu cerem altceva decat ceea ce este normal pentru functionarea unui sistem public de transport: aprobarea bugetului. Fara buget, nu putem cumpara nici macar un surub. Iar in ritmul actual, metroul risca sa cada – la propriu si intr-un mod posibil irecuperabil”, avertizeaza USLM intr-un comunicat transmis vineri.
O infrastructura subterana care se degradeaza rapid
Situatia devine si mai grava daca este privita in contextul ultimelor evenimente meteorologice extreme. In data de 9 iunie 2025, Bucurestiul a fost lovit de o ploaie torentiala care a paralizat orasul. Canalizarea nu a facut fata, iar cantitati uriase de apa s-au infiltrat in reteaua de metrou. In mai multe statii, angajatii au fost martori ai unor adevarate cascade care s-au revarsat direct peste instalatiile tehnice.
„Aceasta nu este o metafora. A fost o realitate pe care am trait-o cu totii. Apa a inundat cai de acces, spatii tehnice, trenuri, sine, transformatoare, sisteme de semnalizare, telecomunicatii, iluminat… Totul a fost afectat. Iar pagubele sunt insemnate”, explica USLM.
Ceea ce s-a intamplat in acea zi este, spun sindicalistii, un avertisment dur despre fragilitatea sistemului. Metroul, un simbol al modernitatii bucurestene, a fost aproape de a fi ingenuncheat de o ploaie. Iar fara interventii urgente, urmatorul episod meteo extrem ar putea avea consecinte dramatice.
Efortul angajatilor metroului: „Au trecut prin apa si foc”
In ciuda conditiilor dificile si a pericolelor reale, trenurile au continuat sa circule, iar calatorii au fost feriti de haosul care se putea instala in retea. Sindicalistii subliniaza eforturile „eroice” ale angajatilor, care au reusit sa mentina circulatia in conditii de siguranta aparenta, desi infrastructura era compromisa.
„Publicul nu a sesizat amploarea dezastrului pentru ca trenurile au circulat. Dar sa stiti ca am trecut, la propriu, prin apa si foc. Am intervenit cu resurse minime, cu improvizatii, cu riscuri asumate. Nu putem continua asa. Nu la nesfarsit. Sistemul nu mai rezista fara finantare”, se arata in acelasi comunicat.
Aceasta realitate ridica serioase semne de intrebare despre responsabilitatea celor care trebuie sa asigure functionarea Metrorex. Ce se va intampla data viitoare? Cine va raspunde daca metroul cedeaza in timpul orelor de varf?
Un serviciu public vital pentru peste 600.000 de oameni
In fiecare zi lucratoare, aproximativ 630.000 de calatori folosesc reteaua de metrou din Bucuresti. Este un sistem de transport care nu deserveste doar Capitala, ci si intreaga zona metropolitana Bucuresti-Ilfov, influentand direct viata a peste 4 milioane de oameni.
Importanta metroului nu poate fi subestimata. El reprezinta coloana vertebrala a mobilitatii urbane, in conditiile in care traficul la suprafata este, de ani buni, la limita colapsului. Fiecare zi in care Metrorex functioneaza la capacitate redusa sau risca sa cedeze afecteaza economia orasului, calitatea vietii si increderea cetatenilor in institutiile statului.
„Am ajuns in punctul in care lipsa unui buget aprobat ne impiedica sa facem lucruri elementare: sa intretinem infrastructura, sa reparam ce s-a stricat, sa prevenim incidente grave. Nu e vorba doar de un confort urban, ci de siguranta a sute de mii de oameni”, transmit sindicalistii.
Blocaj administrativ, costuri sociale
Situatia in care se afla Metrorex nu este doar un rezultat al unei ploi torentiale, ci al unui blocaj administrativ sistemic. Bugetul de venituri si cheltuieli (BVC) al companiei nu este o simpla formalitate, ci o conditie esentiala pentru functionarea legala si eficienta a oricarei entitati publice. Fara el, orice achizitie devine imposibila, orice proiect se blocheaza, iar intreaga activitate intra intr-un cerc vicios de improvizatie si amanare.
Sindicatele acuza faptul ca, desi au tras semnale de alarma inca din primul trimestru al anului, autoritatile au tratat cu superficialitate criza. Lipsa unei aprobari rapide a BVC-ului pe 2025 este perceputa ca o forma de neglijenta administrativa cu potential de catastrofa urbana.
Nevoia de investitii, nu doar de supravietuire
Dincolo de interventiile de urgenta, Metrorex are nevoie de investitii consistente pentru modernizarea retelei. Multe dintre instalatiile existente sunt uzate moral, cu o durata de viata depasita. In lipsa unui program coerent de reabilitare si extindere, riscurile se acumuleaza si devin tot mai greu de gestionat.
In prezent, Metrorex opereaza pe o infrastructura construita in mare parte in anii ’70-’90, cu modernizari partiale in ultimii 20 de ani. Fara un plan multianual de investitii si fara finantare corespunzatoare, toate eforturile angajatilor si promisiunile oficiale devin irelevante.
Metroul – intre promisiuni politice si realitati de sub pamant
Este imposibil sa nu observam discrepanta dintre discursul public despre infrastructura si realitatea de zi cu zi din tunelurile metroului bucurestean. Desi metroul a fost constant in centrul promisiunilor electorale si al strategiilor de mobilitate urbana, atunci cand vine vorba de decizii concrete – cum ar fi aprobarea unui buget – realitatea bate planurile.
In acest context, apelul USLM nu este doar un mesaj sindical, ci un semnal de alarma pentru intreaga societate. Fara finantare, fara decizii rapide si fara asumare politica, metroul nu va mai putea functiona. Si odata cu el, se va prabusi si o parte esentiala a orasului.
Cazul Metrorex este, din pacate, emblematic pentru modul in care functioneaza multe dintre institutiile publice din Romania: intre improvizatie, subfinantare si neasumare. Dar in acest caz, consecintele nu sunt doar birocratice. Sunt reale, vizibile si potential dramatice.
Fara un buget aprobat, metroul nu mai e doar un mijloc de transport in pericol. Devine simbolul unei capitale care risca sa-si piarda echilibrul sub propriii pasi.
