Contrar perceptiei populare ca varsta aduce doar declin cognitiv, un nou studiu publicat in revista Intelligence si relatat de independent.co.uk arata ca intre 55 si 60 de ani oamenii ating, de fapt, apogeul functionarii creierului. Mai precis, aceasta perioada este asociata cu cele mai bune performante cognitive in ansamblu, inclusiv in ceea ce priveste luarea deciziilor, flexibilitatea mentala, empatia si rationamentul moral.
Aceasta concluzie vine sa contrazica o parte importanta din literatura anterioara, care sustinea ca performantele cognitive ating un varf in jurul varstei de 20 de ani, urmat de un declin lent, dar constant. Noul studiu propune o viziune mai nuantata, sugerand ca desi unele capacitati scad odata cu varsta, altele continua sa se dezvolte pana tarziu in viata.
Inteligenta cristalina si experienta de viata sustin performantele din a doua parte a vietii
Conform cercetarii coordonate de Dr. Gilles Gignac de la Universitatea Western Australia, factorii care contribuie la performantele cognitive din aceasta etapa a vietii sunt inteligenta cristalina (capacitatea de a aplica cunostintele acumulate), experienta, judecata matura si inteligenta emotionala.
„Combinarea cunostintelor acumulate cu experienta de viata si capacitatea de a judeca complexitatea realitatii este ceea ce face ca oamenii sa fie la cel mai inalt nivel functional in jurul varstei de 55-60 de ani,” a declarat Gignac pentru The Times.
Inteligenta fluida – capacitatea de a invata rapid informatii noi si de a rezolva probleme in mod abstract – este intr-adevar mai pronuntata la tineri. Insa aceasta forma de inteligenta este compensata, pe masura ce inaintam in varsta, prin acumularea de cunostinte, dezvoltarea controlului emotional si intelegerea nuantelor sociale si morale.
Noua indicatori ai succesului psihologic si functional
Cercetatorii au analizat tendintele legate de varsta in functie de noua trasaturi psihologice si cognitive considerate esentiale pentru succesul personal si profesional:
- abilitati cognitive generale
- trasaturi de personalitate
- inteligenta emotionala
- alfabetizare financiara
- rationament moral
- rezistenta la eroarea de tip „cost irecuperabil” (sunk cost fallacy)
- flexibilitate cognitiva
- empatie cognitiva
- nevoia de stimulare intelectuala
In toate modelele testate, cercetatorii au observat ca aceste trasaturi ating cel mai inalt nivel intre 55 si 60 de ani, ceea ce sugereaza o capacitate functionala superioara la varsta medie inaintata.
Deciziile importante sunt luate cel mai eficient in perioada 40–65 de ani
Studiul subliniaza ca persoanele aflate in intervalul de varsta 40–65 de ani sunt cele mai potrivite pentru a ocupa roluri de decizie importante, atat in mediul profesional, cat si in cel social. Desi unele abilitati precum viteza de procesare sau memoria de scurta durata se diminueaza treptat, ele sunt compensate de o intelegere mai profunda a contextului, de capacitatea de a analiza nuantat si de empatia mai dezvoltata.
Aceasta perspectiva are implicatii importante, mai ales in domeniul resurselor umane, leadershipului sau al politicilor publice, unde deciziile complexe si impactul pe termen lung necesita mai mult decat spontaneitate sau rapiditate de gandire.
Varsta mijlocie, asociata cu un echilibru emotional mai stabil
Pe langa aspectele cognitive, studiul ofera si o imagine mai optimista asupra vietii la varsta mijlocie. Anterior, multe cercetari indicau ca perioada de mijloc a vietii este cea mai nefericita, asa-numitul „varf al nefericirii” (unhappiness hump), in care oamenii se confrunta cu stres, griji financiare, presiuni familiale si crize existentiale.
Totusi, un alt studiu recent citat in independent.co.uk, care a analizat date de la peste 10 milioane de americani si 40.000 de gospodarii din Marea Britanie, arata ca acest model incepe sa se inverseze. Generatiile tinere, in special cei in jur de 22 de ani, prezinta niveluri mai ridicate de anxietate si depresie decat parintii lor, iar diferenta nu se explica printr-o crestere a satisfactiei la varsta mijlocie, ci printr-o scadere a starii de bine la tineri.
Profesorul David Blanchflower, economist la Dartmouth College, a explicat ca aceasta schimbare nu reflecta neaparat o imbunatatire a starii emotionale a celor de 40–60 de ani, ci o deteriorare a sanatatii mintale in randul generatiei Z, cauzata de factori precum incertitudinea economica, presiunile sociale si expunerea intensa la retelele de socializare.
O perspectiva mai echilibrata asupra varstei
Cercetarile recente sugereaza ca varsta mijlocie nu mai trebuie privita ca o etapa de declin, ci dimpotriva, ca o perioada de stabilitate, echilibru si eficienta in luarea deciziilor. In mod particular, faptul ca performantele cognitive globale pot atinge un varf in jurul varstei de 55-60 de ani contesta stereotipurile legate de imbatranire si valoare profesionala.
Aceasta perspectiva este importanta mai ales intr-o societate in care varsta este adesea asociata cu limitari sau excludere din procesele decizionale. Studiul reaminteste ca acumularea de experienta si maturitatea emotionala sunt resurse valoroase care nu pot fi inlocuite de rapiditatea sau flexibilitatea mentala de la 20 de ani.
Pentru indivizi, aceasta informatie poate aduce un plus de incredere in propriile capacitati si o incurajare de a ramane activi, implicati si curiosi, chiar si dupa ce au trecut de pragul tineretii.
