Capitala Indoneziei, Jakarta, a fost desemnata cel mai populat oras de pe planeta, conform celui mai recent raport publicat de Departamentul pentru Afaceri Economice si Sociale al Organizatiei Natiunilor Unite. Cu o populatie estimata la 42 de milioane de locuitori, metropola asiatica a depasit Tokyo, care, pana recent, detinea aceasta pozitie. Clasamentul reflecta schimbarile majore produse de urbanizarea accelerata la nivel global si aplicarea unei noi metodologii de analiza a dinamicii urbane.
O schimbare metodologica ce reflecta realitatile urbane actuale
Raportul „World Urbanisation Prospects 2025”, publicat in noiembrie de Divizia de Populatie a ONU, a introdus o metodologie actualizata care redefineste modul in care sunt delimitate si comparate orasele la nivel international. Noua abordare se bazeaza pe criterii unitare de densitate populationala si extindere geospatiala, reducand variatiile provocate de definitiile nationale divergente ale zonelor urbane.
Aceasta modificare metodologica a avut un impact semnificativ asupra clasamentului megacitatilor. Conform noilor estimari, Jakarta, cu o populatie metropolitana de 42 de milioane de persoane, devine noul lider mondial, urmata de Dhaka (Bangladesh) cu 37 de milioane de locuitori. Tokyo, care anterior se afla pe primul loc, se claseaza acum pe pozitia a treia, cu 33 de milioane de persoane.
Extinderea megacitatilor: o tendinta accelerata
Numarul oraselor cu peste 10 milioane de locuitori – denumite megacitati – a crescut rapid in ultimele decenii. Daca in 1975 existau doar opt astfel de centre urbane, in 2025 numarul lor a ajuns la 33, conform datelor ONU. Noua realitate urbana reflecta un proces global de concentrare a populatiei in centrele urbane, proces care va continua in deceniile urmatoare.
Datele raportului subliniaza ca, incepand cu anii 1950, ponderea populatiei urbane a crescut de la 20% la aproape 50% din populatia globala, care in prezent se apropie de 8,2 miliarde de persoane. Tendinta se va intensifica pana in 2050, cand se estimeaza ca doua treimi din populatia lumii va trai in orase, restul in principal in localitati mai mici sau suburbii.
Asia domina topul megacitatilor globale
Noua dintre cele mai populate zece orase ale lumii sunt situate in Asia, potrivit aceleiasi surse. Pe langa Jakarta, Dhaka si Tokyo, clasamentul mai include New Delhi, Shanghai, Guangzhou, Manila, Kolkata si Seul. Singura metropola non-asiatica din top 10 este Cairo, capitala Egiptului.
Aceasta concentrare a marilor aglomerari urbane in Asia reflecta atat dinamica demografica regionala, cat si ritmul alert al dezvoltarii economice si al migratiei interne din mediul rural catre orase. De asemenea, orasele asiatice continua sa atraga populatie tanara in cautarea oportunitatilor de munca si educatie.
Declinul relativ al Tokyo: intre realitate demografica si redefinirea granitelor
In cazul Tokyo, schimbarea pozitiei in clasament nu reflecta doar o scadere relativa a populatiei, ci si o recalculare a modului in care este definita zona metropolitana. Conform raportului citat, regiunea Tokyo analizata anterior – care includea prefecturile Saitama, Chiba si Kanagawa – a fost reanalizata conform noilor criterii. De asemenea, aceasta este afectata de o usoara scadere demografica, in linie cu trendul national din Japonia.
Cu toate acestea, „Tokyo propriu-zis”, adica zona administrativa formata din cele 23 de sectoare speciale si cele 26 de orase mai mici din jur, continua sa atraga populatie. Datele furnizate de guvernul metropolitan indica faptul ca populatia acestei zone a crescut de la 13,2 milioane in urma cu un deceniu, la peste 14 milioane in prezent.
Potrivit Ministerului Afacerilor Interne al Japoniei, dupa o perioada de stagnare in migratia neta catre Tokyo, cauzata de pandemia de COVID-19, orasul a revenit pe o traiectorie de crestere. Fenomenul este alimentat de tineri care se muta in capitala pentru a beneficia de oportunitati educationale si profesionale.
Implicatiile urbanizarii accelerate asupra infrastructurii si mediului
Urbanizarea rapida aduce numeroase provocari pentru guvernele locale si nationale. Nevoia de infrastructura eficienta, transport public, locuinte accesibile, apa potabila si servicii de sanatate devine tot mai acuta in contextul unei populatii in crestere in marile aglomerari urbane.
In acelasi timp, dezvoltarea urbana poate exercita presiuni asupra mediului, prin cresterea emisiilor de gaze cu efect de sera, a poluarii aerului si a consumului de resurse naturale. Din acest motiv, ONU subliniaza importanta unei planificari urbane durabile si incluzive.
Li Junhua, subsecretar general al ONU pentru afaceri economice si sociale, a declarat in raport ca urbanizarea este „o forta definitorie a epocii noastre”. El a subliniat ca, daca este gestionata strategic, aceasta transformare urbana poate sprijini actiunile pentru clima, cresterea economica si echitatea sociala.
Jakarta: intre provocari si oportunitati
Pentru Jakarta, atingerea pozitiei de cel mai populat oras al lumii vine cu implicatii majore. Orasul se confrunta cu probleme cronice de infrastructura, poluare, trafic si inundatii, intr-un context in care o parte semnificativa a capitalei se scufunda treptat din cauza extragerii excesive a apelor subterane.
Guvernul indonezian a anuntat deja planuri de a muta capitala administrativa a tarii intr-un nou oras, Nusantara, aflat in constructie pe insula Borneo. Mutarea nu va afecta insa statutul Jakarta ca pol economic si demografic, cel putin pe termen mediu.
Atingerea pragului de 42 de milioane de locuitori in zona metropolitana extinsa accentueaza nevoia unor politici publice coerente pentru gestionarea aglomeratiei urbane si imbunatatirea calitatii vietii.
O noua viziune globala asupra oraselor
Publicatia The Guardian, care a analizat in detaliu concluziile raportului, subliniaza faptul ca noua metodologie ONU ofera o imagine mai fidela a realitatilor urbane. Eliminarea diferentelor de definire a „orasului” intre tari permite acum o comparatie echitabila si relevanta intre marile centre urbane ale lumii.
Aceasta schimbare de perspectiva este esentiala pentru a intelege nu doar dinamica populationala, ci si pentru a contura viitoarele politici de dezvoltare urbana si durabilitate, in contextul in care megacitatile devin tot mai influente la nivel global.
Odata cu aceasta schimbare de paradigma, Jakarta nu doar ca urca pe prima pozitie in clasamentul mondial, ci devine si un simbol al epocii urbanizarii accelerate care modeleaza prezentul si viitorul omenirii.
