Dupa ani de austeritate si reforme impuse din exterior, Grecia face un pas important in procesul de redresare economica: autoritatile de la Atena anunta ca vor rambursa anticipat o parte semnificativa din datoriile acumulate in timpul crizei financiare. Insa, in ciuda acestui progres fiscal, tara ramane cu o mostenire dificila – controlul asupra unor active strategice a fost pierdut in favoarea unor companii straine.
Potrivit unei analize publicate de Ziarul Financiar, Grecia intentioneaza sa returneze pana in 2031 suma de 31,6 miliarde de euro aferenta primului program de bailout – cu zece ani mai devreme decat era planificat initial. Este un gest simbolic, dar si politic, prin care guvernul de la Atena incearca sa marcheze inchiderea unei perioade marcate de dureri sociale, instabilitate si cedari masive de suveranitate economica.
Criza din 2009: cand austeritatea a devenit politica de stat
In 2009, cand criza datoriilor a lovit puternic zona euro, Grecia avea un deficit bugetar urias – aproape 14% din PIB – si un nivel al datoriei publice de peste 127% din PIB. Salvarea a venit prin trei pachete financiare externe, in valoare totala de aproape 290 de miliarde de euro, provenite din fonduri europene si de la Fondul Monetar International.
In schimb, Grecia a fost obligata sa aplice masuri dure de austeritate, iar printre conditiile impuse s-au numarat si privatizarile in masa ale unor companii din domenii strategice: transporturi, energie, infrastructura.
Vanzarea activelor strategice: un pret greu de platit
Privatizarile au dus la pierderea controlului asupra unor puncte-cheie din economie. Printre cele mai cunoscute exemple se afla portul Pireu, cel mai mare port al Greciei, situat la periferia Atenei. In 2016, compania chineza COSCO, detinuta de statul chinez, a cumparat un pachet majoritar (51%) din actiunile Autoritatii Portuare Pireu. Ulterior, participatia a crescut la 67%.
Statul grec a ramas cu doar 7%, in timp ce COSCO a promis investitii consistente in logistica si in reparatiile navale. De altfel, potrivit ZF, activitatea portuara a crescut semnificativ in anii urmatori – cantitatea de marfa manipulata in 2020 a fost aproape de patru ori mai mare decat in 2009, iar veniturile portului au atins un record istoric in 2023, depasit din nou in 2024.
Cu toate acestea, guvernul elen s-a declarat recent nemultumit si a cerut operatorului chinez sa accelereze investitiile in facilitatile destinate pasagerilor: alimentare cu apa, Wi-Fi, terminale moderne, zone de asteptare si sisteme de securitate imbunatatite.
Reteaua electrica si aeroporturile: control transferat
Privatizarea nu s-a limitat doar la porturi. In 2017, compania chineza State Grid Corporation of China a preluat 24% din operatorul retelei nationale de inalta tensiune, IPTO, pentru suma de 320 de milioane de euro. Statul grec a pastrat pachetul majoritar, dar controlul operational s-a diluat.
Tot in acel an, Ferrovie dello Stato Italiane, compania feroviara de stat din Italia, a cumparat integral operatorul feroviar de marfa si pasageri TrainOSE, redenumit ulterior Hellenic Train, pentru doar 45 de milioane de euro. Achizitia a fost esentiala pentru Italia, dar si strategica la nivel regional, mai ales in contextul in care se specula ca firma ar putea fi cumparata de chinezii de la COSCO.
Pe segmentul aerian, in 2017, o companie mixta greco-germana, Fraport Grecia, a preluat 14 aeroporturi regionale in regim de concesiune pe 40 de ani, cu angajamente de investitii de peste 400 milioane de euro. In paralel, Aeroportul International Atena, cel mai mare din tara, aflat deja in concesiune catre AviAlliance (Germania), a fost supus unei extinderi de concesiune pana in 2046. AviAlliance si-a crescut ulterior participatia la peste 50%, obtinand controlul.
Feroviarul – o colaborare greco-italiana in reconstructie
In 2025, Grecia si Italia au semnat un nou acord de cooperare pentru modernizarea retelei feroviare elene. Potrivit ZF, compania italiana Ferrovie dello Stato va investi 360 de milioane de euro in achizitia a 23 de trenuri noi, dintre care opt sunt de mare viteza, precum si in constructia unor depouri moderne.
Pe de alta parte, statul grec va contribui cu peste 400 milioane de euro pentru refacerea infrastructurii feroviare grav afectate de furtuna Daniel din 2023. Proiectele prioritare includ refacerea liniilor, implementarea de sisteme moderne de siguranta si actualizarea punctelor critice din retea.
Contractele aferente, in valoare totala de 450,1 milioane euro, au fost semnate recent si trebuie finalizate pana in 2026, in conformitate cu cerintele Fondului de Redresare al Uniunii Europene. Toate aceste investitii vin in urma accidentului feroviar tragic de la Tempe, din 2023 – un eveniment care a starnit reactii dure in Grecia si a fost pus, de multi, pe seama subfinantarii cronice din ultimul deceniu.
Intre redresare financiara si pierderea suveranitatii economice
Privatizarile impuse Greciei au avut un efect dublu: au adus investitii de miliarde in infrastructura, dar au diminuat influenta statului asupra unor zone vitale pentru economie. Intr-un moment in care tot mai multe tari europene tind sa protejeze activele nationale si sa limiteze influenta capitalului strain in domenii sensibile, Grecia ramane un exemplu al unei alegeri fortate: salvare financiara in schimbul controlului.
Chiar daca finantele sunt mai stabile ca oricand si Atena incepe sa-si plateasca datoriile in avans, intrebarea ramane: poti avea control real asupra redresarii tale economice atunci cand infrastructura cheie apartine altora?
