Probabil ca v-ati intrebat de ce uneori aveti presiunea in anvelope mai mica sau mai mare decat cea pe care ati reglat-o atunci cand v-ati umflat ultima oara rotile si v-ati gandit daca ati putea cumva combate acest fenomen. Pe scurt, raspunsul este nu, dar asta tot nu v-ar lamuri care sunt motivele pentru aceste variatii.
Aerul este supus acelorasi legi fizice ale dilatarii si contractarii precum orice alt material. In general, compozitia chimica a gazului care compune atmosfera pamantului este formata din azot (78%), oxigen (21%), argon (1%) dioxid de carbon (0,4%) si alte gaze.
De asemenea, in componenta aerului atmosferic mai intra si vapori de apa. Cu exceptia azotului, care are un coeficient de dilatare foarte mic, restul sunt supuse unor variatii mai mari in functie de temperaturile ambientale.
Prin urmare, aerul este mai dens atunci cand este frig si mai rarefiat atunci cand este cald. Acest fenomen se va intampla indiferent daca aerul este in interiorul anvelopei sau in afara ei. Diferenta este ca pe cata vreme aerul din atmosfera va suferi variatii termice mai mici in intervale scurte de timp, in anvelopa temperaturile pot creste considerabil in mai putin de o ora de rulare.
Acesta este si motivul principal pentru care toate indicatiile de umflare a anvelopelor se refera la temperatura la rece, adica fara sa fi rulat cu autovehiculul.
Odata ce veti incepe rularea, frecarea dintre anvelopa si asfalt va duce la o crestere a temperaturii din interiorul pneului.
Mai mult, daca afara este foarte cald si vremea este insorita, asfaltul se incalzeste la randul lui foarte mult. S-a constatat ca deseori temperatura la nivelul asfaltului poate ajunge, sau chiar depasi, 70 de grade Celsius.
Daca dumneavoastra ati umflat rotile si ati verificat presiunea la 20 de grade, veti avea o diferenta consistenta. Spre exemplu, daca ati umflat rotile la 2 atmosfere la 20 de grade Celsius, atunci cand temperatura interioara a anvelopei va ajunge la 70 de grade Celsius presiunea va ajunge la 2,34 atmosfere.
Trebuie luat in considerare ca o anvelopa care are o presiune mai mica decat cea recomandata de producator se va incalzi mai puternic, producand variatii mai mari de temperatura.
Prin urmare se va putea ajunge in situatia in care presiunile din cele patru roti (pot fi anvelope de vara, anvelope de iarna, sau anvelope all-season) sa difere suficient de mult incat sa putem vorbi despre o variatie de aderenta semnificativa, cu consecinte nedorite asupra tinutei de drum si a distantelor de franare.
Deseori s-a vorbit si despre utilizarea azotului pentru umflarea anvelopelor. Acest gaz are avantajul de a suferi variatii mici de volum in functie de temperatura, adica are un coeficient de dilatare mai mic decat oxigenul, spre exemplu. Dar azotul deja este majoritar in compozitia aerului.
Prin urmare nu va fi o diferenta majora. Acest gaz are si moleculele mai mari decat cele de oxigen si nu va trece foarte usor prin anvelope. Dar aceasta diferenta se va putea constata in ani de exploatare, nu intr-un sezon sau doua. Situatiile in care utilizare azotului chiar conteaza sunt foarte rare si de cele mai multe ori nu se aplica in circulatia rutiera deschisa, pentru autoturismele normale.
Prin urmare, presiunea din cauciucuri este influentata in mod decisiv de temperaturile exterioare. Daca ati facut reglajele atunci cand afara erau 10 grade, veti observa o crestere considerabila atunci cand vor fi 40 de grade la umbra iar asfaltul se va incinge la 70 de grade Celsius. De aceea este recomandat sa refaceti sau sa verificati presiunea inainte de plecarea intr-o calatorie lunga daca intre timp temperaturile depasesc cu mult 25 de grade Celsius.
La fel, pe timp de iarna, anvelopele se vor incalzi mai greu deoarece atat asfaltul cat si temperaturile ambientale sunt mai scazute. Atunci va trebui sa va faceti griji de scaderea presiunii in pneuri care poate fi la fel de daunatoare ca si suprapresiunea.
Mai trebuie mentionat ca de obicei anvelopele se incalzesc diferit pe puntea fata comparativ cu cele de pe puntea spate, in functie de stilul de conducere, daca vehiculul este cu tractiune fata, propulsie spate, sau tractiune integrala.
