Ministerul Muncii a publicat in dezbatere publica proiectul noii legi a salarizarii pentru personalul platit din fonduri publice. Documentul prevede ca angajatii din sectorul bugetar ale caror salarii ar rezulta mai mici dupa aplicarea noilor grile vor primi lunar o diferenta salariala tranzitorie, pana cel tarziu la 31 decembrie 2031.
Cum va fi protejat venitul angajatilor
Proiectul introduce un mecanism de protectie pentru angajatii din sistemul public care, dupa recalcularea salariului in baza noii legi, ar ajunge la un venit lunar mai mic decat cel aferent lunii decembrie 2026. In aceste situatii, diferenta va fi acoperita printr-un drept salarial individual, acordat lunar.
Masura se va aplica atat timp cat persoana ramane pe aceeasi functie si isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii. Practic, noua lege poate modifica structura salariului, insa venitul aflat in plata nu ar urma sa scada pentru angajatul care indeplineste aceste conditii.
Diferenta salariala tranzitorie va fi calculata individual si platita lunar. Termenul maxim prevazut pentru acordarea acesteia este 31 decembrie 2031. Documentul precizeaza si ca, la stabilirea diferentei, nu vor fi luate in calcul veniturile obtinute pentru activitati in proiecte finantate din fonduri europene si nici stimulentele pentru gestionarea financiara a acestor fonduri.
Ce a transmis ministrul interimar al Muncii
Dragos Pislaru, ministrul interimar al Muncii, a declarat luni, la Palatul Victoria, ca niciun angajat din sectorul public nu va pierde venituri in urma aplicarii noii legi a salarizarii. El a explicat ca, acolo unde noua incadrare ar duce la un salariu mai mic, diferenta va fi acoperita printr-o compensatie individuala.
Ministrul a dat exemplul unui angajat care are in plata 12.100 de lei, iar dupa recalculare ar ajunge la 11.000 de lei. Intr-o astfel de situatie, diferenta de 1.100 de lei ar fi acordata ca drept individual, astfel incat venitul total sa fie mentinut.
Dragos Pislaru a mai spus ca principiul protejarii veniturilor este unul central in proiectul noii legi. In acelasi timp, el a afirmat ca 56% dintre angajatii din sectorul public vor avea salarii mai mari, iar pentru ceilalti veniturile vor ramane la nivelul aflat in plata.
Mai putine sporuri in sistemul public
Una dintre schimbarile importante din proiect vizeaza reducerea numarului de sporuri. In prezent, in zona de salarizare publica exista 151 de sporuri, iar noua formula propune eliminarea a 87 dintre acestea. Reducerea este de aproape 57%.
Ministrul interimar al Muncii a explicat ca problema actuala a salarizarii publice nu tine doar de suma primita efectiv de fiecare angajat, ci si de echitatea dintre persoane aflate in functii similare sau in situatii comparabile. Sistemul actual a permis acumularea unor diferente greu de justificat, in special prin folosirea sporurilor.
Noua lege incearca sa mute centrul de greutate spre salariul de baza. Sporurile ar urma sa fie pastrate intr-o forma mai restransa si limitate la 20% pe fiecare ordonator principal de credite. Aceasta abordare urmareste sa faca salariile mai clare, mai previzibile si mai usor de comparat intre institutii.
Bonusuri pentru performanta
Proiectul introduce si un sistem de bonusuri legate de performanta. Acestea ar urma sa fie cuprinse intre 10% si 20% din salariul de baza si sa poata fi acordate pentru cel mult 30% dintre angajatii unei institutii.
In primul an, sistemul va fi limitat la 4% din anvelopa salariala. Ideea este de a crea o diferentiere intre angajati pe baza rezultatelor profesionale, nu prin prime acordate fara criterii suficient de clare.
Dragos Pislaru a aratat ca, in prezent, nu exista un sistem real si solid de bonificare a performantei in sectorul public. Prin noua lege, autoritatile incearca sa introduca reguli mai clare pentru recompensarea angajatilor care au rezultate bune.
Legea ar urma sa ramana stabila timp de cinci ani
Un alt element important al proiectului este stabilitatea legislativa. Ministrul interimar al Muncii a amintit ca Legea-cadru 153/2017 a fost modificata sau completata, direct ori indirect, prin 43 de acte normative pana in octombrie 2022.
Noua lege ar urma sa nu fie modificata timp de cinci ani. Aceasta regula este legata si de statutul proiectului ca jalon in PNRR. Scopul este evitarea unor schimbari repetate, care au facut dificila aplicarea unitara a salarizarii in sectorul public.
Ministerul Muncii a publicat luni dupa-amiaza proiectul legii salarizarii, grilele si calendarul de implementare. Documentul urmeaza sa fie transmis Parlamentului pentru inceperea procesului legislativ.
Pentru angajatii din sistemul public, principala miza ramane modul concret in care noile grile vor fi aplicate. Proiectul promite mentinerea veniturilor aflate in plata, reducerea sporurilor si o structura salariala mai predictibila, dar forma finala va depinde de parcursul parlamentar si de eventualele modificari aduse inainte de adoptare.
