Pretul aurului a scazut cu aproximativ 25% de la inceputul conflictelor din Orientul Mijlociu, desi metalul pretios este considerat, in mod obisnuit, un activ de refugiu in perioade de tensiune. Analiza transmisa de Tavex Romania indica faptul ca declinul nu este explicat atat de conflictul in sine, cat de efectele acestuia asupra resurselor strategice si de nevoia tot mai mare de lichiditate la nivel global.
De ce nu mai reactioneaza aurul ca intr-o criza clasica
In perioade de incertitudine geopolitica, aurul este vazut, in general, drept o plasa de siguranta pentru investitori si pentru bancile centrale. Tocmai de aceea, reculul din ultimele saptamani a atras atentia pietelor. Scaderea vine intr-un moment in care, teoretic, un astfel de activ ar fi trebuit sa beneficieze de cerere suplimentara.
Explicatia oferita de Tavex Romania muta accentul din zona simbolica a aurului spre nevoile imediate ale economiilor afectate. Intr-un context tensionat, statele si actorii economici au nevoie rapida de bani lichizi pentru a sustine cheltuieli curente, pentru a mentine functionarea economiei si pentru a acoperi pierderi din sectoarele esentiale. In astfel de momente, inclusiv aurul poate fi folosit ca sursa de lichiditate.
Victor Dima, manager de Trezorerie in cadrul Tavex Romania, arata ca presiunea vine din rolul major pe care Orientul Mijlociu il are in circuitul global al unor resurse-cheie. Prin Stramtoarea Ormuz trec zilnic aproximativ 20% din fluxurile globale de petrol, 25% din livrarile de gaze naturale lichefiate si 10% din fluxurile globale de ingrasaminte. In unele segmente, concentrarea este si mai mare, inclusiv 30% pentru ingrasamintele pe baza de azot si 20% pentru amoniac.
Presiunea pe resurse schimba logica pietei
Analiza arata ca economiile din regiune sunt puternic dependente de sectoarele afectate de tensiunile actuale. In cazul Qatarului, dependenta cumulata de petrol, GNL si ingrasaminte ajunge la 65% din PIB. Arabia Saudita are o expunere totala de 55% prin petrol si ingrasaminte, iar Emiratele Arabe Unite combina veniturile din petrol si gaze, ingrasaminte si chimicale, turism, comert si logistica.
Intr-un asemenea context, o reducere severa a veniturilor poate obliga guvernele sa apeleze la rezervele disponibile pentru a sustine cheltuielile publice si echilibrul economic. Aurul devine astfel nu doar un instrument de protectie, ci si un activ usor de valorificat in perioadele de presiune financiara.
Acelasi mecanism functioneaza si la nivel individual. Atunci cand veniturile sunt afectate sau incertitudinea creste, oamenii recurg la economii si la activele pe care le pot transforma relativ repede in resurse disponibile.
Romania urmeaza un traseu diferit
In timp ce in alte piete nevoia de lichiditate poate impinge detinatorii spre vanzare, in Romania tendinta observata de Tavex este diferita. Cererea pentru aur de investitii ramane ridicata, iar clientii nu par orientati spre reducerea expunerii. Din contra, multi folosesc scaderea de pret pentru a cumpara.
Aceasta reactie sugereaza ca, pe plan local, aurul continua sa fie perceput mai degraba ca instrument de protectie pe termen lung decat ca rezerva de urgenta. Victor Dima sustine ca actualul recul este unul temporar si estimeaza ca potentialul metalului pretios ramane solid, mergand pana la perspectiva depasirii pragului de 10.000 de dolari pe uncie.
Tavex face parte din Grupul Tavid, fondat in 1991, si activeaza in Romania din 2019, unde opereaza trei birouri in Bucuresti si unul in Cluj, oferind produse de aur si argint de investitii fizice, precum si servicii de schimb valutar.
