Autoritatea Electorala Permanenta (AEP) a publicat luni, 28 septembrie 2026, un proiect de lege care stabileste cadrul tehnic si termenele necesare pentru organizarea unor eventuale alegeri parlamentare anticipate.
Propunerile vizeaza in principal scurtarea calendarului electoral, organizarea votului in strainatate si reducerea numarului minim de sustinatori necesar pentru depunerea candidaturilor. AEP subliniaza ca initiativa nu priveste oportunitatea declansarii alegerilor anticipate, ci conditiile in care un asemenea scrutin ar putea fi organizat in termenul prevazut de Constitutie, relateaza News.ro.
De ce este necesara modificarea calendarului electoral
Actualele reguli au fost construite in primul rand pentru alegerile parlamentare organizate la termen, situatie in care data scrutinului poate fi cunoscuta cu mult timp inainte. In cazul alegerilor anticipate, intervalul disponibil este insa mult mai scurt.
Constitutia stabileste ca alegerile pentru Camera Deputatilor si Senat trebuie sa se desfasoare in maximum trei luni de la dizolvarea Parlamentului. In acelasi timp, Legea nr. 208/2015 prevede ca data scrutinului trebuie facuta publica cu cel putin 90 de zile inaintea votarii.
AEP arata ca cele doua termene creeaza dificultati practice. Dupa dizolvarea Parlamentului sunt necesare cateva zile pentru adoptarea deciziilor guvernamentale referitoare la data scrutinului, calendar, cheltuieli si organizarea tehnica. Din acest motiv, respectarea simultana a tuturor termenelor actuale ar deveni problematica.
Proiectul propune ca Guvernul sa adopte hotararile necesare in maximum cinci zile de la dizolvarea Parlamentului, la propunerea AEP si a Ministerului Afacerilor Interne. Data scrutinului ar urma sa fie anuntata public cu cel putin 75 de zile inainte de vot, in loc de minimum 90 de zile. AEP semnalase inca din luna iulie ca organizarea anticipatelor in limita constitutionala ar necesita reducerea cu cel putin 15-20 de zile a unor termene procedurale.
Reguli adaptate pentru romanii care voteaza din strainatate
O parte importanta a proiectului este dedicata alegatorilor romani din diaspora. Organizarea votului in strainatate presupune operatiuni care necesita timp, in special atunci cand este utilizat votul prin corespondenta.
Pentru aceasta modalitate de vot trebuie realizata inregistrarea alegatorului si verificarea informatiilor furnizate. Ulterior, documentele electorale trebuie tiparite si expediate la adresa din strainatate, iar plicurile cu voturile trebuie sa ajunga inapoi in tara inaintea scrutinului.
In cazul alegerilor organizate la termen, procedura de inregistrare incepe la o data stabilita in anul electoral. Un scrutin anticipat poate aparea insa intr-un moment care nu permite aplicarea aceluiasi calendar.
Pentru rezolvarea acestei situatii, proiectul prevede ca inscrierea romanilor care vor sa voteze la sectiile din strainatate sau prin corespondenta sa inceapa in a treia zi dupa dizolvarea Parlamentului.
Inregistrarea pentru votul prin corespondenta s-ar incheia cu 45 de zile inaintea datei scrutinului. Intervalul este destinat sa permita pregatirea, expedierea si returnarea documentelor electorale, dar si stabilirea necesarului de sectii de votare din afara tarii.
Campania electorala ramane de 30 de zile
Desi calendarul general ar urma sa fie comprimat, durata campaniei electorale nu este modificata. Aceasta va continua sa fie de 30 de zile. Prin pastrarea acestei perioade, competitorii electorali vor avea acelasi interval pentru prezentarea programelor, iar alegatorii vor dispune de timpul prevazut in prezent pentru a se informa asupra ofertelor electorale.
Pentru incadrarea intregului proces in limita constitutionala, alte termene intermediare ar urma sa fie reduse la jumatate. Nu toate procedurile vor fi insa scurtate. Proiectul mentine termenele considerate importante pentru garantiile procesului electoral, intre care cele referitoare la depunerea candidaturilor si a semnelor electorale, stabilirea ordinii pe buletinele de vot si solicitarea timpilor de antena.
Sunt pastrate si termenele privind desemnarea presedintilor birourilor electorale, anuntarea publica a sectiilor de votare si tiparirea listelor electorale permanente. De asemenea, nu sunt modificate termenele aplicabile dupa incheierea votarii.
In acest fel, procedurile privind caile de atac, numararea voturilor, centralizarea acestora si stabilirea rezultatelor ar urma sa se desfasoare in aceleasi conditii ca la alegerile parlamentare obisnuite.
Mai putine semnaturi pentru depunerea candidaturilor
O alta schimbare importanta ii priveste direct pe cei care vor sa participe la scrutin. Proiectul propune reducerea la jumatate a numarului minim de sustinatori necesar pentru depunerea candidaturilor.
Masura este corelata cu durata mai scurta disponibila pentru strangerea semnaturilor in cazul unor alegeri anticipate. AEP urmareste astfel ca scurtarea calendarului sa nu transforme procedura de strangere a semnaturilor intr-un obstacol suplimentar pentru accesul la competitia electorala.
In schimb, proiectul nu modifica sistemul electoral propriu-zis, circumscriptiile electorale sau componenta organismelor electorale. Interventiile propuse sunt concentrate asupra calendarului si asupra mecanismelor de organizare necesare pentru desfasurarea scrutinului intr-un interval mai redus.
Proiectul este in dezbatere publica pana pe 8 octombrie
AEP a publicat proiectul pe site-ul propriu, in sectiunea dedicata legislatiei electorale si transparentei decizionale. Persoanele interesate pot transmite observatii si propuneri la adresa legislatie@roaep.ro pana la 8 octombrie.
Institutia precizeaza ca modificarile ar trebui adoptate inaintea unei eventuale decizii de organizare a alegerilor anticipate, astfel incat regulile sa fie deja stabilite in momentul in care ar incepe calendarul electoral.
AEP invoca si Decizia Curtii Constitutionale nr. 150 din 12 martie 2020, pronuntata intr-un context legat de organizarea alegerilor parlamentare anticipate. Actuala initiativa este formulata ca proiect de lege care trebuie dezbatut si adoptat de Parlament, nu ca ordonanta de urgenta.
AEP precizeaza ca proiectul are un caracter tehnic
Autoritatea Electorala Permanenta insista asupra diferentei dintre pregatirea cadrului legislativ si decizia politica privind eventualele alegeri anticipate. Institutia nu stabileste daca si cand trebuie organizat un asemenea scrutin. Proiectul urmareste sa creeze din timp mecanismele prin care institutiile implicate ar putea respecta termenul constitutional in eventualitatea dizolvarii Parlamentului.
Din aceasta perspectiva, modificarile sunt gandite ca reguli generale, care sa poata fi aplicate oricaror alegeri parlamentare anticipate, indiferent de momentul in care acestea ar avea loc.
Principalele schimbari ar fi, astfel, reducerea de la 90 la 75 de zile a perioadei minime dintre anuntarea datei alegerilor si ziua votului, declansarea rapida a inscrierilor pentru romanii din strainatate, stabilirea unui termen de 45 de zile pentru inregistrarea la votul prin corespondenta si injumatatirea numarului minim de sustinatori necesar candidaturilor. Campania electorala ar ramane insa la durata actuala de 30 de zile.
