Uniunea Europeana a facut un pas curajos in diversificarea alimentatiei prin aprobarea fainii de larve ca „aliment nou,” permitand comercializarea acesteia pe rafturile magazinelor. Decizia a fost luata de Comisia pentru Mediu, Sanatate Publica si Siguranta Alimentara (Envi) din cadrul Parlamentului European, dar a generat controverse aprinse in randul conservatorilor europeni, relateaza Il Messaggero.
Ce este faina de larve?
Faina de larve este o pulbere obtinuta din larvele de Tenebrio molitor, cunoscute drept viermele galben de faina. Procesul de productie implica tratamentul cu raze UV al larvelor intregi, rezultand un produs bogat in proteine si nutrienti esentiali.
Aceasta a fost clasificata drept „aliment nou,” o categorie stabilita de Uniunea Europeana pentru produse care nu au fost consumate pe scara larga inainte de mai 1997. In aceasta categorie intra alimente din surse noi, substante inovatoare folosite in produse alimentare, precum si metode moderne de productie.
O decizie controversata
Decizia de aprobare a acestui aliment nu a fost lipsita de opozitie. Conform Il Messaggero, Comisia Envi a respins o obiectie impotriva introducerii fainii de larve cu 39 de voturi impotriva, 32 de voturi pentru si 6 abtineri. Opozantii acestei decizii au fost reprezentanti ai Partidului Popular European (PPE) si ai Conservatorilor si Reformistilor Europeni (ECR), inclusiv deputatii Alexander Bernhuber si Laurence Trochu.
Obiectia a fost sustinuta si de Partidul Liga din Italia, precum si de Patriotii pentru Europa, ambele exprimand ingrijorari legate de acceptarea acestui aliment pe scara larga si de posibilele reactii negative ale consumatorilor.
Argumentele in favoarea fainii de larve
Sustinatorii introducerii fainii de larve pe piata subliniaza mai multe beneficii importante:
- Sustenabilitate: Productia de faina de larve implica o amprenta de carbon redusa comparativ cu sursele traditionale de proteine, cum ar fi carnea de vita sau porc.
- Valoare nutritiva ridicata: Este o sursa bogata de proteine, grasimi sanatoase si micronutrienti, fiind ideala pentru o alimentatie echilibrata.
- Alternativa pentru viitor: Cresterea populatiei globale necesita solutii inovatoare pentru hranirea sustenabila a unei lumi aflate in continua expansiune.
Protestele si ingrijorarile conservatorilor
Pe de alta parte, decizia a fost intampinata cu scepticism de gruparile politice conservatoare din Europa. Printre argumentele lor se numara:
- Refuzul cultural: Alimentele pe baza de insecte sunt inca neobisnuite si respinse de majoritatea consumatorilor europeni.
- Lipsa de informatii: Consumatorii nu sunt complet familiarizati cu beneficiile sau riscurile acestor produse.
- Etica productiei: Exista intrebari legate de conditiile de productie si impactul asupra sanatatii.
Alexander Bernhuber, reprezentant PPE, a declarat ca „introducerea alimentelor pe baza de insecte trebuie sa fie insotita de o informare ampla si transparenta pentru consumatori, astfel incat acestia sa poata face alegeri constiente.”
„Alimente noi” – o categorie tot mai diversa
Bruxelles-ul defineste „alimentele noi” drept produse care nu au fost consumate „intr-o masura semnificativa” inainte de mai 1997. Aceasta categorie include nu doar faina de larve, ci si alte produse obtinute din surse noi sau folosind tehnologii inovatoare.
Aceste alimente sunt analizate cu strictete inainte de aprobare, pentru a asigura ca sunt sigure pentru consumul uman. Decizia de a le include in alimentatia europeana reflecta dorinta Uniunii Europene de a promova sustenabilitatea si de a gasi solutii pentru cerintele alimentare ale viitorului.
Ce urmeaza?
Comercializarea fainii de larve pe piata europeana marcheaza un pas important spre o alimentatie mai sustenabila, dar drumul catre acceptarea larga este inca lung. Producatorii vor trebui sa investeasca in campanii de informare si educare pentru a inlatura scepticismul consumatorilor.
In ciuda protestelor, viitorul pare sa fie unul in care solutiile alternative, precum faina de larve, vor juca un rol esential in alimentatia globala. Cum vor reactiona consumatorii europeni la acest „aliment nou” ramane de vazut.
