Reactia cititorilor la articole personale vs articole de campanie

de Monica Tarţa (Online community manager)

Dupa primele interviuri cu bloggeri ne-am hotarat sa stim mai multe despre cum vad blogerii campaniile in care sunt implicati. Asa ca Alex Negrea, Ariel Constantinof, Costin Cocioaba, Cristina Bazavan, Daniela Petrescu, Denisa Bargau, Marius Sescu, Sana Nicolau si Sebastian Bargau ne-au facut placerea sa ne raspunda la intrebarea de mai jos:

--

Simti o diferenta a reactiilor cititorilor tai la articolele personale fata de articolele de campanie? Daca da, cum o gestionezi?

Alex Negrea, alexandrunegrea.ro:

Am incercat sa nu public comunicate de presa pe blogul meu si mi-a iesit, in proportie de 90%, deci nu pot sa spun ca simt o diferenta de atitudine din partea cititorilor. Plus ca nu am recomandat niciodata servicii sau produse de proasta calitate, deci nu vad motivul pentru care s-ar plange cineva. Sper sa nu gresesc cand spun asta, dar am impresia ca, in cazul blogurilor unde exista astfel de plangeri, vinovat e bloggerul, nu cititorii.

Ariel Constantinof, arielu.ro:

Depinde foarte mult despre ce-i vorba in articolul-campanie. Mereu incerc sa scriu articolele-campanie astfel incat sa nu se prinda oricine din prima ca-s platit sa scriu despre acel subiect. Sunt mereu 100% sincer si natural. In cele mai multe cazuri imi iese si reactia cititorilor nu difera - ba dimpotriva, au reactii pozitive, incep sa-si dea si ei cu parerea etc. Dar uneori nu reusesc sa fiu prea natural - nu neaparat din cauza subiectului - poate pur si simplu din cauza starii pe care o am cand ma pun pe scris - si atunci reactia cititorilor nu numai ca e diferita, dar parca intarzie sa apara. Articolele - campanie daca nu-s scrise in stilul blogului nu prea au reactii de fapt.

Costin Cocioaba, costin.ro:

Nu sunt diferente intre reactiile cititorilor la articolele personale fata de articole de campanie. Am o nisa destul de clara, in care brandurile sunt prezente in fiecare zi, insa si un public inteligent care nu e deranjat de articolele tag-uite "promo".

Cristina Bazavan, bazavan.ro:

Cititorii fideli stiu ca nu ma implic decit in campaniile in care cred si care ma reprezinta, ei primesc la fel informatia mai ales ca nu particip la campanii care nu "livreaza content"/ din care sa avem ceva de invatat/ sa fim informati/ sa facem fapte bune. Teoretic chiar si atunci cand recomandam o carte sau un film - pentru ca ele ne plac si stim ca i-ar bucura pe oameni daca le-ar vedea/ citi - facem o campanie.

Dar sunt atenta sa specific nuanta publicitar non publicitar, pentru ca uneori recomand produse fara sa fie parte din campanii pentru ca pur si simplu imi plac - si specific "nu e parte din nicio campanie".

Daniela Petrescu, maldita.ro:

De obicei, dupa ce scriu un articol, imi pun intrebarea: „cu ce-a ramas cititorul dupa ce-a citit tot pomelnicul meu? I-am transmis ceva? O emotie, un zambet, un hohot de ras sau, macar, am reusit sa-l pun un pic pe ganduri?”. Iar auto-punerea asta sub lupa se amplifica atunci cand este vorba despre un articol de campanie. Cand scriu un articol platit, ma simt prinsa intre ciocan si nicovala. Intre agentia care ma plateste sa scriu un advertorial si care-si doreste sa comunic cat mai clar si mai detaliat beneficiile produsului respectiv si intre cititor care priveste cu un ochi mult mai critic un articol platit. Si n-as vrea sa dezamagesc pe nimeni. Tocmai de aceea, de fiecare data incerc sa creez o poveste, sa leg produsul caruia ii fac reclama de o intamplare haioasa sau macar de o experienta personala sau o destainuire. Iar cititorul sa nu plece frustrat de pe Maldita.ro gandindu-se c-a pierdut 10 minute citind un articol care incerca sa-i bage pe gat un anumit produs. Poate tocmai de aceea n-am comentarii suparate, care sa-mi reproseze faptul c-am primit bani sa scriu despre trifoiul cu patru foi sau mistretul cu colti de argint.

Denisa Bargau, denisuca.com:

Cititorii mei, cei care ma citesc no matter what, nu reactioneaza urat la articolele despre care e evident ca sunt platite. Ei inteleg ca blogul e pentru mine o sursa de venit si daca accepta sa intre pe blog, stiu ca vor avea parte si de reclama - pe care unii o ignora, altii o comenteaza. La mai toate advertorialele apar si micii hateri care imi amintesc ca am scris, in urma cu X ani, ca nu sunt de acord cu imprumuturile bancare, de exemplu. Ei nu isi pot imagina ca oamenii se mai si schimba. Pe mine ma lasa rece reactiile lor, atata timp cat comentariile le intra in moderare, pentru ca sunt primele lor comentarii pe blogul meu. Haters gonna hate, bloggers gonna write!

Exista articole pe care clientul/agentia le vrea oarecum tehnice, pe care nu imi pot pune amprenta asa cum as vrea. Acelea se disting foarte usor pentru ca de obicei nu prea au comentarii. Nici eu nu as comenta pe alte bloguri la advertoriale prost scrise, ii inteleg si pe cititorii care prefera sa treaca mai departe. Cat despre gestionarea reactiilor: nu am cum sa le impun oamenilor sa reactioneze pozitiv la un articol "sec". Singura solutie e sa le propun celor care ma platesc sa ma lase sa scriu articolul asa cum simt eu.

Marius Sescu, mariussescu.ro:

Nu simt nici o diferența pentru ca eu incerc sa pun la fel de multa pasiune intr-un articol, fie ca este personal sau face parte dintr-o campanie. De fapt cred ca aici se recunoaște un blogger profesionist, cand reușește sa transmita cititorilor mesajul campaniei adaptandu-l la specificul blogului personal și la cititorii sai. Majoritatea cititorilor nu au o problema cu faptul ca un articol este platit, problemele apar atunci cand recomanzi cititorilor produse sau servicii pe care tu personal nu le-ai folosi.

Sana Nicolau, sanuca.ro:

Sigur ca reactia lor e diferita si e absolut normal sa fie asa. Adica si noi, atunci cand ne uitam la televizor sau ascultam radioul, nu manifestam acelasi entuziasm fata de calupul publicitar ca pentru programe, si asta chiar daca reclamele sunt bine facute sau amuzante. Suntem total deschisi filmelor sau stirilor sau celorlalte programe pe care ne-am propus sa le urmarim iar cand incepe reclama, acceptam sa o inghitim. Cititorii mei sunt oameni normali, astfel ca taxeaza imediat advertorialele prin tacere. Daca la restul posturilor comenteaza, cand este vorba despre produse sau servicii pe care le sustin, ei se abtin. Stiu insa ca, fiind scrise de mine in acelasi stil in care scriu si posturile personale, ei le citesc. Am tot facut investigatii intre timp, pe ici pe colo. Tocmai pentru ca reactia lor mi se pare normala, nu cred ca este cazul sa o gestionez in niciun fel. Eu am un blog de povesti si din cand in cand in el mai apar si povesti publicitare. Cred ca este absolut ok pentru toata lumea. Desi nu pun un P la inceputul articolului, fac destul de clar din text faptul ca materialul este platit. In felul asta nu ii „insel” si cred ca ei apreciaza asta.

Sebastian Bargau, visurat.ro:

La inceput am vazut o reactie la articolele platite. Multi nu erau de acord, altii ca trebuie sa le semnalizez mai vizibil si asa mai departe. Dar, dupa cateva reactii de acest gen, am scris un articol in care am explicat foarte clar ca e singura modalitate prin care pot castiga ceva din blog si astfel nu trebuie sa-mi caut de munca si sa abandonez blogul. Am explicat si faptul ca toate advertorialele mele sunt marcate in tag-uri si ca, daca vor fi cititorii de acord sa plateasca lunar o taxa pentru a citi visurat.ro, voi renunta la advertoriale si bannere. Dupa cum iti inchipui, nu prea s-a ingramadit nimeni la plata si si-au dat seama ca, pentru a citi gratuit blogul meu este nevoie si de advertoriale. Prin urmare, in ultimele luni (poate chiar ultimul an), foarte rare au fost comentariile impotriva articolelor platite.

--

Va multumim pentru raspunsuri! :)