Fiindca noi credem in educarea pietei si fiindca avem deja experienta a cateva zeci bune de campanii facute pe cam toate canalele social media, am decis sa organizam un webinar gratuit, pentru un numar limitat de persoane interesate de cum ar putea sa-si inceapa sau sa isi continuie activitatea in social media.
Webinarul va fi tinut de mine (Andrei Rosca) si vom discuta despre cum puteti incepe, ce obiective pot fi atinse cu fiecare canal in parte si ce ar trebui sa contina o strategie de social media.
Vom raspunde la intrebari cum ar fi:
- ce obiective de business pot fi atinse prin Facebook, bloguri, Linkedin, Twitter, Pinterest sau Google+ ?
- cam cat costa o campanie pe fiecare canal in parte si la cat timp de la inceperea campaniei va puteti astepta sa vedeti rezultate concrete?
- exista ROI in social media? si daca da, cum il masuram?
- cand merita si cand nu merita sa externalizezi serviciile de social media
Webinarul va avea loc miercurea viitoare, pe 16 mai, incepand cu ora 17:00 si va dura o ora. Va puteti inscrie aici.
TweetS-a terminat si RoBlogFest-ul de anul acesta, singurul festival de bloguri din Romania. Suntem foarte bucurosi sa anuntam ca blogulspada.ro a castigat locul I la ambele categorii la care a participat: Cel mai bun blog de comunicare si Cel mai bun blog de companie.
Felicitarile mele merg in primul rand catre Monica, care a reusit sa mobilizeze echipa sa scrie cu consecventa si substanta. Sunt cele doua elemente care, combinate, nu dau gres niciodata atunci cand vorbim despre bloguri. Uitati-va la orice blog de top din Romania si o sa gasiti cel putin unul dintre elementele astea. Uitati-va la cele care sunt in top de mai multi ani si le veti gasi pe amandoua.
Colegii mei m-au lasat pe mine sa scriu articolul de azi, imaginandu-si ca probabil va fi ceva arogant. Doar ca azi nu m-am trezit arogant. Si ca sa sarbatoresc asta (se intampla atat de rar!), am sa spun doar ca din punctul meu de vedere primul premiu spune ca ne pricepem la comunicare (ceea ce era de asteptat, de vreme ce asta facem toata ziua la Spada), iar al doilea premiu (cel mai bun blog de companie) ar trebui sa le dea incredere companiilor care simt ca au nevoie de un blog corporate si se gandesc ca ar putea sa lucreze cu noi.
Dati-ne un semn, iar noi va dam consultanta gratuita in aceasta directie, plus 50% reducere pentru partea de setup a blogului. Tot ce trebuie sa faceti este sa mentionati acest articol in email (andrei[at]agentiaspada[dot]ro) sau la 0736638115.
PS: dincolo de castigat premii, pentru oamenii care vor rezultate (si mai) palpabile, putem demonstra oricui (cu excel-uri) ca blogul Spada face in fiecare luna mai multi bani decat cheltuie. :)
Ati citit Tom Sawyer, da? E un episod acolo in care Tom e obligat sa vopseasca gardul casei. Nu-i place, toti amicii sai incep sa faca misto de el, insa reuseste sa isi convinga prietenii ca e distractiv, asa ca pana la urma acestia ajung sa faca toata treaba in locul sau.
Aceasta transformare, la nivel de perceptie, din "munca" in "joaca" are un nume: the Sawyer Effect*. Cu alte cuvinte, putem ajunge sa vedem ca pe un lucru distractiv ceva pe care altii il vad ca fiind munca. E simplu si are sens, corect? Atata doar ca lucrurile se pot intampla foarte usor si in cealalta directie.
Mai exact, prin aplicarea unor stimulente si recompense gresite, lucruri pe care oamenii le faceau fiindca le placea sa le faca se pot transforma in "munca". Bineinteles, aceasta transformare afecteaza multi parametri care tin de performanta, eficienta si creativitate. Deci ideal ar fi sa o evitam.
Ca lucrurile sa fie un pic si mai complicate, nu orice fel de stimulare produce aceste efecte negative. De fapt, singurele metode de recompensare care produc acest rezultat sunt cele de tip "IF-THEN". Daca faci X, atunci vei fi recompensat cu Y.
Atunci cand nu ne asteptam sa fim recompensati pentru ceva, recompensa nu ne afecteaza motivatia intrinseca. Insa recompensele de tip "IF-THEN" ne afecteaza direct si imediat nivelul de autonomie. Brusc, nu mai suntem atat de "in control" cum ne-ar placea sa fim. Nu mai decidem noi sa o facem fiindca asa vrem, ci ne simtim cel putin partial controlati, constransi. Motivatia intrinseca a scazut, cea extrinseca tocmai i-a luat locul.
The Sawyer Effect. Uitati-va la voi, in jurul vostru si, nu in ultimul rand, la tot ce inseamna social media si veti vedea consecinte ale efectului Saywer peste tot. Va dau un singur exemplu, legat de Facebook.
Varianta A:
"Da-ne Like si vei castiga X." IF-THEN. Motivatia intrinseca se transforma in extrinseca. Eu voiam sa dau like pentru ca imi pasa, insa tu tocmai ai luat aceasta motivatie interna si ai facut-o praf.
Varianta B:
"Nu ti-am promis nimic, insa acum ca esti fanul nostru, ai acces la acest continut gratuir si exclusiv pentru tine."
Ce alte exemple va mai vin in minte?
*Daniel Pink a scris un pic mai mult despre efectul Sawyer, trebuie neaparat sa cititi "Drive" daca n-ati facut-o! De asemenea, pentru cine vrea sa aprofundeze subiectul, din cate stiu eu cel care a adus pentru prima data subiectul in discutie a fost Edward Deci.
TweetAcest articol face parte din categoria denumita, sugestiv, "Case Study". Pentru orice agentie e greu sa dea din casa, este nevoie de acordul clientilor si, de ce sa nu recunoastem, in general e greu sa decizi ce informatii sa faci publice si pe care sa le pastrezi doar intre tine si client. Am decis insa ca blogul unei agentii de social media e obligat sa livreze si case-study-uri iar acest articol este prima incercare in aceasta directie.
Coriolan si Spada, prima campanie pe Pinterest din Romania
Saptamana trecuta am derulat o campanie pe Pinterest, pentru Coriolan*. Din cate stiu (corectati-ma daca stiti altceva), este prima campanie pe Pinterest facuta in Romania si ma bucur ca am gasit in Coriolan un client suficient de deschis incat sa putem testa impreuna ce poate si ce nu poate face Pinterest pentru un business.
Fiind o prima campanie, ne asteptam si noi si clientul ca mare parte din potentialul succes al campaniei sa vina din buzz-ului creat si mai putin din obiective foarte stricte cum ar fi generarea de vanzari. Asta nu inseamna insa ca n-am avut si obiective precise, fie ele si secundare, cum avem la fiecare campanie pe care o facem la Spada. In cazul Coriolan, provocarea a fost sa trimitem cat mai mult trafic catre magazinul online de bijuterii.
Ideea campaniei
Am vrut sa o pastram cat mai simpla. Atunci cand testezi pentru prima data un mediu nou, e bine sa schimbi cat mai putin din modul in care functioneaza acel mediu in mod obisnuit, astfel incat rezultatele sa fie relevante, sa poti sa tragi niste concluzii care sa nu fie influentate de un artificiu pe care te-ai gandit tu sa il faci intr-un puseu creativ.
Am ales 5 oameni activi in social media (cu blog, activi pe Facebook si, mai nou, prezenti pe Pinterest) si i-am rugat sa aleaga de pe site-ul Coriolan 10 bijuterii care li se par lor speciale, un fel de top al celor mai frumoase bijuterii de pe Coriolan, din punctul lor de vedere. Apoi, singura cerinta "impusa" a fost sa creeze pe conturile lor de Pinterest un Board nou, si sa faca Pin acestor bijuterii in Board-ul nou creat. In rest, fiecare a avut libertatea de a-si denumi Board-ul cum a vrut si de a pune pozelor ce descriere a vrut. Bineinteles ca atat descrierile cat si numele alese spun foarte multe despre fiecare dintre cele 5 fete, le reprezinta intr-o anumita masura, le poarta marca.
Ca sa va faceti o idee, iata mai jos link-urile catre board-urile Pinterest. Si noua si clientului ne-a placut primul cel mai mult.
http://pinterest.com/carmenalb/o-poveste-sclipitoare/
http://pinterest.com/copilablonda/diamonds-are-a-girls-best-friend/
http://pinterest.com/mirunna/special-jewels-special-ladies/
http://pinterest.com/sabinacornovac/want/
http://pinterest.com/obratila/bijuuri/
Rezultate - ce a obtinut clientul
Dupa cum va imaginati, nu putem sa dam chiar toate detaliile despre rezultate, fie chiar si numai din cauze de concurenta. Insa mi se pare important sa facem niste mentiuni cu privire la rezultate, fiindca tendinta ar putea fi sa ne intrebam daca 5 Board-uri inseamna, de fapt, cu adevarat o campanie.
Dincolo de ceea ce vedeti mai sus, la nivel de awareness si propagare a mesajului, Coriolan a castigat si in alte moduri. In primul rand, unele dintre produsele Pin-uite au primit like-uri (pe Pinterest) si Repin-uri. Nu au fost multe, insa pentru un producator (!) de bijuterii faptul ca unele produse au primit mai multe like-uri si repin-uri iar altele deloc mi se pare un feedback important. Mi se mai pare relevant si faptul ca a existat un produs care a fost ales de 4 din 5 participante la campanie si a primit mai multe Like-uri si Repin-uri. Insa lucrurile astea sunt importante la nivel de insight de business si ca feedback pentru campanii urmatoare. Ce altceva a castigat Coriolan?
Vizibilitate in alte spatii social media! Toti participantii la campanie au conturile de Pinterest legate de conturile de Facebook, motiv pentru care produsele Coriolan au aparut si pe Facebook (un exemplu mai jos, de pe profilul Oanei Bratila). Evident, dincolo de expunere catre toti prietenii lor, datorita comentariilor si like-urilor primite, pozele cu produse au ajuns la mult mai multi oameni. La aceste preluari automate se adauga si promovarea pe care fetele au facut-o pe Facebook (desi nu a fost ceva impus de campanie) - aveti un screenshot ca exemplu, de pe profilul lui Carmen.
Pin-urile de pe Pinterest, preluate automat pe Facebook
Exemplu de promovare pe Facebook a campaniei de pe Pinterest
Nu in ultimul rand, campania a generat expunere si in zona de bloguri. Mai jos un exemplu cu blogul Mirunei Sfia iar aici un articol pe blogul Sabinei Cornovac.
Pin-urile de pe Pinterest, preluate automat pe blog
La toata aceasta expunere se adauga mentiunile pe Twitter, care insa n-au facut altceva decat sa potenteze celelalte medii, deci fara screenshot-uri aici. In plus avem, evident, partea de generare de trafic. In ceea ce priveste traficul, eu personal am fost putin dezamagit. Nu si clientul, fiindca avand o relatie buna am putut sa setam corect asteptarile inca de la inceputul campaniei si a fost clar pentru ambele parti ca vom obtine mai degraba expunere decat trafic. Insa stiind ca in afara Pinterest a inceput deja sa fie o sursa importanta de trafic pentru multe site-uri, aveam asteptari mai mari. Raspunsul la "de ce s-a intamplat asta" este destul de la indemana daca ne uitam la numarul de follower-i pe care userii de Pinterest din Romania il au. Adica 200, 300, cel mult 400 de follower-i. Despre diferenta dintre follower-ii de pe Pinterest, prietenii de pe Facebook si follower-ii de pe Twitter discutam intr-un alt articol, in mod cert ea exista.
Vom mai propune clientilor promovare pe Pinterest?
In mod cert. Insa probabil ca in mare parte din cazuri o abordare mai potrivita ar fi una pe termen mai lung, careia sa i se mai dea din cand in cand cate un impuls punctual, cand este nevoie. Sigur, veti spune ca abordarile pe termen lung, sistematice, sunt tot timpul mult mai eficiente decat hit-and-run-urile in care clientul vine, baga cateva mii de euro si dispare pentru 6 sau 12 luni. Perfect de acord. Insa pe alte canale, chiar si cu hit-and-run-uri se pot obtine ceva rezultate. O aplicatie pe Facebook nu substituie o pagina updatata zilnic si o comunitate crescuta in timp, insa in mod cert poate sa te ajute sa strangi o baza de date de clienti sau sa comunici lansarea unui nou produs.
Pe Pinterest cred ca odata ce ai trecut de etapa unei prime campanii, urmatorul pas ar fi acela de a construi o strategie de Pinterest si de a lucra, singur sau impreuna cu o agentie, la optimizarea comunicarii astfel incat sa poti creste atat numarul de follower-i cat si numarul de oameni care ajung pe un site si, ulterior, iti pot deveni clienti. De altfel, Coriolan a inceput deja si va continua sa-si foloseasca contul de Pinterest, cu aceeasi deschidere catre nou cu care deja incepe sa ne obisnuiasca.
In ceea ce ne priveste, daca vreti sa discutam mai multe despre ce am putea face impreuna, ne gasiti la 0736.638.115 sau andrei[at]agentiaspada[dot]ro. :)
*Cateva detalii despre Coriolan, asa cum se vad ei
Cel mai mare producator de verighete din Romania, cu experienta in indeplinirea viselor indragostitilor, Coriolan este partenerul ideal atunci cand iti doresti calitate si promisiuni respectate. Coriolan inseamna stralucire, frumusete si eleganta. Coriolan e povestea pe care o porti si care iti sopteste legende despre diamante pretioase, aur pur sau iubire pana la adanci batraneti. Coriolan inseamna pasiune, dragoste si poveste.
Din punctul meu de vedere, cea mai mare calitate a oamenilor de la Spada este faptul ca au potentialul si se straduiesc continuu sa fie mai buni, sa se dezvolte si sa invete din greselile pe care le fac. Fiecare in felul lui. De cate ori mi se pare ca se incetineste ritmul de dezvoltare, stiu ca trebuie sa schimb ceva.
Uneori, rar, trebuie sa plece unul dintre oameni. Fiindca viteza si eficienta unei echipe e determinata de cel mai incet membru al ei. Iar asta nu inseamna intotdeauna ca esti un om slab. Daca esti intr-o echipa in care toti sunt foarte buni iar tu esti doar bun, tii echipa pe loc.
De cele mai multe ori insa, nu e o problema de oameni, ci e vorba de proceduri, motivare si provocari noi. Iar astea cad in general in sarcina managerului. Ce-i face pe oameni sa vrea sa fie mai buni? Ce ii tine pe loc? Ce parere au ei despre ei? Cat de buni sunt de unii singuri si cum functioneaza in echipa? Sunt intrebari grele, insa cred ca e esential sa nu uitam sa ni le punem.
Eu incerc sa nu uit si ce-i cert este ca mi-e imposibil sa-mi imaginez cum as putea conduce sau functiona intr-o organizatie in care oamenii au incetat sa-si mai propuna sa evolueze.
Din punctul meu de vedere, cand te-ai oprit din invatare esti ca si mort.
Indiferent daca ai 20 sau 70 de ani.
Pe vremea cand aveam o singura pereche de pantofi, tociti, un singur costum cu manecile prea scurte si niciun ceas, mergeam sa imi cumpar haine prin locuri in care marketingul asa cum il stim noi nu patrunsese. Ceream o pereche de adidasi sa ma uit la ei si vanzatoarea, incercand sa ma convinga ca am gusturi bune, imi spunea de obicei: "modelul asta s-a vandut cel mai bine". Si tot timpul ma intrebam daca replica asta functioneaza la cineva. Ma intrebam atunci cine naibii si-ar dori sa-si cumpere o pereche de incaltari pe care s-ar putea sa o aiba deja alti doi prieteni si trei colegi de munca. Moda a inceput sa ma intereseze ceva mai tarziu.
Cred in unicitate, nu in incadrarea intr-un sablon. Nu cred in retete, niciodata n-am crezut. Nu cred in ele fiindca spun povestea altcuiva, nu a mea. E paradoxal ca toti ne dorim sa fim unici (sau macar sa consideram ca suntem), insa ne conformam atat de puternic societatii incat obtinem exact opusul. Schimbam unicitatea pe siguranta ca nu vom fi respinsi, exclusi.
In marketing, stim cu totii, exista lideri si follower-i. Companii care inoveaza si companii me-too. Strategii noi si copy-cat-uri. Hai sa ne gandim putin la asta. Cine face de obicei regulile? Primul. Printr-o atitudine moderata ceilalti le pot, cel mult, influenta intr-o anumita masura. Asta daca nu decid sa le schimbe fundamental si, in felul acesta, sa devina ei "Primul" pentru altii.
Putem sa jucam safe, e intotdeauna o varianta. Sau putem sa avem curajul sa provocam sistemul actual. Ambele pot produce rezultate pe termen scurt-mediu, la fel cum ambele pot esua. Insa doar una singura ne poate face sa fim lideri.
*exista o carte care se numeste asa. V-o recomand. O gasiti si in limba romana, tradusa "Manager contra curentului".
TweetAr fi util, in social media dar si in afara sa, sa ne intrebam cate din valorile pe care le avem sunt ale noastre si cate sunt imprumutate. Cate dintre ideile pe care le vehiculam ca fiind ale noastre sunt, de fapt, ale noastre si cate sunt furate de la altii si internalizate? Cat de mult ne ghidam viata dupa valori pe care le-am primit "mostenire" si, mai ales, ne-am intrebat vreodata cat de valide sunt pentru noi?
Ca oameni de marketing, incercand sa intelegem social media si, deci, modul in care oamenii functioneaza in acest mediu, e absolut necesar sa facem diferenta intre valori "individuale", pe care fiecare dintre noi le avem, si valorile care apar doar in contextul unei societati, a unei comunitati care se auto-reglementeaza.
Fiindca desi valorile sociale nu-s neaparat valori ale oamenilor care formeaza o comunitate, cat timp ei se simt parte din acea comunitate vor reactiona ca si cum aceea ar fi o valoare personala. Adica vor lua unele lucruri mult prea personal sau vor viraliza mesaje cu care, subconstient, stiu ca grupul din care simt ca fac parte va rezona.
Cum ne dam seama cat de personala este o valoare? Lucrurile sunt ceva mai complicate, s-au scris carti intregi pe tema asta, insa va propun un exercitiu. Luati o valoare* si intrebati-va cat de valabila ar mai fi ea daca ati trai singuri, pe o insula pustie. Ar mai exista? Ar mai reprezenta o valoare pentru voi? Fiindca daca ea apare doar in contextul unei societati, well, atunci poate ca nu e chiar a voastra.
*va ajut cu cateva valori, luate la intamplare, tocmai fiindca a ne juca cu ale voastre nu e intotdeauna comod:
- celebritate / recunoastere
- statut social
- egalitate
- punctualitate
- loialitate
- competitivitate
- disciplina
- eficienta
PS important: valorile sociale nu sunt neaparat nici rele, nici bune. Sunt doar valori care apar in contextul unei societati. Spre exemplu, pe o insula pustie nu ne-am pune problema punctualitatii si nici a respectului aratat celorlalti, doar ca atunci cand alegem sa traim in societate, ne insusim astfel de valori ca sa nu fim respinsi de sistem. Ni le insusim incercand apoi sa mentinem un echilibru de tip Nash.
Acum hai sa aplicam asta in studiul comunitatilor online.
TweetCa mod de organizare interna Spada e o organizatie atipica, probabil ca v-ati prins deja de asta. Iar o organizatie atipica e o provocare, din multe puncte de vedere. Cel mai important poate e ca, fiind non-standard, multe dintre problemele care apar nu-si gasesc rezolvarea in carti sau in experienta altora.
Atunci cand apare, de exemplu, o problema de comunicare interna, intr-o organizatie mare te poti uita la doua lucruri: daca a fost incalcata o procedura (si, deci, e vina unei persoane) sau, daca procedura a fost respectata, te uiti daca nu cumva procedura e una proasta, depasita sau invalidata de una noua. Daca e omul, vorbesti cu el. Daca e procedura, te gandesti cum poti sa o schimbi ca sa nu se mai intample.
Ei bine, intr-o organizatie ca Spada, intotdeauna mai exista o varianta si anume ca problema sa fie generata de sistem. Un aparent punct forte al sistemului (de exemplu, faptul ca lumea nu trebuie sa semneze o condica si intre orele X si Y sa piarda timpul pe la birou daca si-a terminat treaba) ar putea sa fie de fapt un punct slab, care a generat problema (2 sau mai multi oameni lucreaza usor defazat, nu petrec suficient timp impreuna, iar legaturile se stabilesc mai greu sau nu functioneaza cum ar trebui). Si, de fiecare data, ca manager trebuie sa te intrebi daca nu cumva sistemul atipic este cel care genereaza problema.
Iar daca chiar e asa, atunci tocmai ai gasit una dintre problemele alea care o sa iti manance cateva nopti, fiindca raspunsul nu il vei gasi nici la Drucker, nici la Peters, nici la Porter, dintr-un motiv foarte simplu: in mare parte, scrierile si teoriile lor sunt bazate pe organizatii standard, pe corporatii, pe sisteme de management consacrate, cu variabile cunoscute. Imediat ce iesi un pic mai mult din standarde si modifici cateva variabile esti singur, intr-o padure fara carari.
Asta complica groaznic de mult totul, insa tot asta te face sa te expui mai mult, sa vrei sa fii mai bun. Asta e partea cu adevarat misto. Fiindca intelegi ca desi cartile si teoria isi au rolul lor, ele nu vor suplini niciodata cu adevarat experienta. Este exact ca in cazul cartilor, nu conteaza doar informatia, cu care poti sa ramai sau nu dupa ce citesti o carte, mai conteaza si modul in care tu te transformi trecand prin actul cititului, o experienta in sine.
Si, apropo de diferenta dintre experienta si carti, am intalnit in programare neuro-lingvistica o idee care mie imi place foarte mult: Harta nu e teritoriul.. The map is not the territory ne aduce aminte ca perceptia noastra despre realitate este doar versiunea noastra a realitatii si atat. Nu e realitatea!
Harta ne este intr-adevar utila si necesara, insa nu trebuie sa o confundam cu teritoriul.
Tweet.
S-a discutat zilele astea si la Snow Camp si pe Twitter destul de mult despre bloggerii care scriu cu greseli gramaticale sau nu prea se inteleg cu limba romana in general. Si mai multi bloggeri, cum ar fi Nebuloasa, erau revoltati ca astfel de bloggeri sunt bagati in campanii si ca exista branduri care isi permit sa isi asocieze imaginea cu ei. I-am promis ca-i raspund la Snow Camp n-am mai apucat insa am sa o fac prin acest articol.
In primul rand, ca sa fie clara pozitia:
a) din cate stiu eu, Spada nu a lucrat pana acum cu bloggeri care nu scriu corect romaneste, dar asta nu fiindca dpdv business sau marketing ar fi fost gresit, ci fiindca n-am avut campanii in care sa fim fortati sa o facem. Deci da, daca putem sa evitam asta, o facem. Insa asta nu inseamna ca n-are sens niciodata.
b) strict personal (eu, Andrei), cititor infocat (de carti), nu citesc bloguri cu greseli gramaticale. Fiindca nu pot. Exceptie fac vreo doua bloguri ale unor oameni care imi plac prea mult ca sa las gramatica sa stea intre noi. Detaliez si asta mai jos.
Acum ca pozitia e clara, iata cum stau lucrurile din punct de vedere al unei agentii de social media. Precizez asta fiindca sunt constient ca daca veti discuta cu o agentie de branding, parerile vor fi diferite.
Selectia unui blogger e facuta in primul rand pe baza obiectivelor clientului / campaniei. Astfel, daca obiectivele sunt din sfera asocierii de imagine, atunci in mod cert te uiti si la cat de corect scrie omul pe blog iar asta devine de multe ori criteriu eliminatoriu. Daca obiectivele sunt de alta natura, fie ca e vorba de generare de trafic, promovarea unui nou produs, trial, vanzari sau altceva, din pacate pentru bloggerii care se straduiesc sa scrie corect, totul se reduce la targetare.
Cu alte cuvinte, ca agentie, trebuie sa te intrebi care este target-ul produsului pe care il promovezi si cat de mult percepe si ii pasa targetului de greseli de scriere, fie ele typos sau gramaticale. Daca produsul e OTV, stim raspunsul. Daca produsul e Libertatea, Cancan sau GSP, iarasi il stim. Cat de mare e publicul Libertatea sau GSP? Exact.
Mai mult decat atat, haideti sa ne imaginam ca vindem detergent, sau asigurari de masini, sau asigurarile obligatorii pentru locuinte. Sau ca avem de promovat cartele prepaid pentru romanii care pleaca la munca in Spania. Sunt doar cateva exemple in care greselile gramaticale nu numai ca nu conteaza, dar chiar s-ar putea sa ajute. Fiindca aceste produse au in target si astfel de oameni si, fiindca, haide sa recunoastem, chiar daca nu ne place exista bloggeri care scriu strict pentru astfel de oameni.
Din punct de vedere profesional trebuie, asadar, sa incercam sa distingem intre cum ne-ar placea sa arate lumea asta si cum arata ea de fapt. Intre cum ar trebui sa arate Romania si cum este ea de fapt in momentul asta.
Sigur ca problema asocierii de imagine se poate pune oricand, insa intre un blogger care livreaza exceptional din punct de vedere al obiectivelor, chiar daca mai rateaza doua cratime si unul care scrie perfect gramatical dar nu livreaza, primul va castiga la orice ora din zi si va fi inclus in campanii.
Iar in final as vrea sa ies putin din zona profesionala si sa merg spre zona personala, umana, fiindca mi se pare ca ne-am obisnuit sa etichetam foarte repede si definitiv lipsa de educatie si cultura. Nu ma intelegeti gresit, le apreciez de cate ori am ocazia. M-am ocupat timp de 5 ani de managementul celui mai important blog de carti de la noi si am lucrat cu oameni care citeau fiecare cel putin 6-8 carti pe luna iar anul acesta a fost al treilea an in care am facut parte din juriu la Gala Premiilor in Educatie. Deci chiar imi pasa mult de domeniul asta!
Insa mi se pare o dovada de ingustime sa judecam niste oameni doar fiindca nu au nivelul nostru de educatie. Nu toti am pornit la drum cu sanse egale, iar inteligenta, vointa si calitatea umana nu sunt atat de legate de educatie si cultura cum le place unora sa creada.
TweetAr fi multe lucruri de spus despre SMSnowCamp, putine insa sunt esentiale. Si nu fiindca nu a fost un eveniment misto si necesar, chiar a fost. Am incercat insa sa gasesc ingredientele care fac din SnowCamp un eveniment reusit.
In primul rand, e vorba despre oameni. Stiti voi, ca-n viata. :) Daca ai mixul potrivit de oameni, nimeni nu se va plictisi, discutiile vor fi interesante chiar si atunci cand se repeta aceleasi lucruri din nou si din nou, de cel putin trei ani incoace.
Apoi, e vorba despre setarea asteptarilor, iar organizatorii le-au setat bine. Indraznesc sa cred ca au fost putini cei care au venit la SnowCamp asteptand profunzimi si lucruri ce n-au mai fost spuse despre social media. Sa fim seriosi, de la un nivel in sus experienta nu mai este atat de usor de cumparat! Iar daca cei foarte noi in social media ar putea invata multe lucruri de aici, cei mai avansati ar trebui sa fi inteles deja ca cel mai destept lucru pe care il pot face este sa munceasca in continuare, sa experimenteze si sa fie deschisi. Restul e networking. Iar timp de networking chiar a fost, ceea ce a fost minunat iar asteptarile au fost satisfacute.
Nu in ultimul rand, Cabral spunea in timpul prezentarii sale ca, din pacate, discutiile mai interesante au avut loc in pauze. Au fost de cele mai multe ori continuari argumentate ale ideilor prezentate in timpul panel-urilor. Eu cred ca e minunat ca se intampla asta si mai cred ca e fascinant modul in care oamenii se grupeaza pentru a discuta subiectele care ii intereseaza mai mult. Ganditi-va un pic la Facebook: e o retea sociala, corect? Cea mai mare comunitate de oameni? Sau e o comunitate mare formata din multe multe comunitati mici, aproape independente?
Fix asta se intampla si in cazul evenimentelor de genul asta. Avem o conferinta in care se trece tangential prin o gramada de subiecte, insa daca vrei sa inveti pe bune ceva ai face bine sa iti alegi cu grija grupul cu care iti vei petrece urmatoarea pauza. :)
Probabil ca voi mai scrie despre SnowCamp zilele urmatoare, deocamdata va las cu ce au mai scris altii. :)
Tweet
Despre Noi
Facebook pentru Companii
Categorii
- Anunturi (11)
- Blogging (11)
- Campanii (18)
- Case Study (3)
- Creativitate (32)
- Evenimente (18)
- Facebook (2)
- Interviuri (17)
- Marketing (1)
- Povesti de branduri (25)
- Publicitate pe bloguri (5)
- Recenzii (8)
- Social Media (31)
- Social Media – the Psychological Approach (12)
- Spada facts (3)
- Spada in presa (2)
- Spada reader (7)
- Stiri (27)
- Uncategorized (3)
- Working @Spada (47)
Arhiva
- May 2012 (5)
- April 2012 (13)
- March 2012 (12)
- February 2012 (16)
- January 2012 (19)
- December 2011 (15)
- November 2011 (18)
- October 2011 (22)
- September 2011 (19)
- August 2011 (20)
- July 2011 (20)
- June 2011 (21)
- May 2011 (19)
- April 2011 (18)
- March 2011 (8)
- February 2011 (8)